Telescopul James Webb descoperă o veche „lume a apei” într-un sistem stelar aflat de 40 de ani lumină de Pământ

Astronomii au reuşit în sfârşit să vadă dincolo de norii de pe exoplaneta GJ 1214b, o planetă „mini-Neptun” care orbitează o stea aflată la o distanţă de aproximativ 40 de ani lumină, relatează Live Science, citată de Agerpres.

Planetele „mini-Neptun”, o versiune redusă a gigantului gazos din Sistemul Solar, sunt un tip comun de planetă din galaxia noastră – dar pentru că nu există una în sistemul nostru solar aceste lumi au rămas în mare parte o curiozitate pentru oamenii de ştiinţă.

Observaţiile anterioare ale planetei îndepărtate au fost perturbate de straturile groase de nori, însă instrumentul de viziune termică în infraroşu al telescopului spaţial James Webb (JWST) a permis astronomilor să vadă dincolo de ei.

Rezultatele, publicate la data de 10 mai în jurnalul ştiinţific Nature, dezvăluie că GJ 1214b are o atmosferă formată din abur, ceea ce sugerează că în trecutul său, planeta este posibil să fi fost o „lume a apei”, potrivit cercetătorilor NASA.

„În ultimul aproape un deceniu, singurul lucru pe care l-am ştiut cu adevărat despre această planetă a fost că atmosfera era noroasă sau ceţoasă”, a declarat Rob Zellem, cercetător specializat în exoplanete la Jet Propulsion Lab al NASA, citat într-un comunicat.

Echipa a utilizat instrumentul Mid-Infrared (MIRI) al JWST pentru a analiza temperatura planetei pe măsură ce se deplasa pe orbită, captând informaţii atât din zonele sale în care era zi, cât şi din cele în care era noapte, ceea ce a permis astronomilor să descopere din ce este compusă.

Temperatura de pe GJ 1214b s-a schimbat dramatic de la zi la noapte, ajungând la 280 de grade Celsius şi apoi s-a răcit cu peste 37 de grade Celsius noaptea. Această variaţie uriaşă de temperatură indică faptul că atmosfera planetei nu poate fi compusă doar din molecule uşoare de hidrogen. În schimb, trebuie să existe şi altceva, precum apă sau metan.

Cercetătorii consideră această descoperire un indiciu interesant despre trecutul planetei, din moment ce atmosfera ei nu se potriveşte cu compoziţia.

GJ 1214b „fie a pierdut mult hidrogen – dacă a început cu o atmosferă bogată în hidrogen -, fie s-a format din elemente mai grele, de la început – material mai îngheţat, bogat în apă”, a declarat autoarea principală a studiului, Eliza Kempton, astronom la Universitatea din Maryland. „Cea mai simplă explicaţie, în cazul unei planete foarte bogată în apă, este că s-a format mai departe de steaua gazdă”, a adăugat ea.

Astronomii mai au încă multe de aflat despre GJ 1214b, însă speră să observe mai multe planete „mini-Neptun” cu ajutorul JWST în viitorul apropiat.

Potrivit lui Kempton, astronomii speră să descopere o „poveste consecventă” despre modul în care se formează planetele „mini-Neptun” şi despre împrejurările în care aceasta a ajuns să aibă atât de multă apă.