Tema de atac a PNL și PPE la Roxana Mînzatu, comisarul european propus de Marcel Ciolacu: critici în Parlamentul European despre extinderea fără autorizație a unei case din Brașov

Liberalii și aliații lor din Partidul Popular European au atacat-o marți pe Roxana Mînzatu (PSD), propusă comisar european de premierul Marcel Ciolacu, pe tema casei sale din Brașov. Atacurile au venit de la Manfred Weber și Siegfried Mureșan, președintele și vicepreședintele grupului PPE, dar și de la doi europarlamentari PPE chiar în timpul audierii lui Mînzatu din Parlamentul European.

Toți cei patru au invocat presupuse ilegalități și au cerut clarificări în cazul casei deținute de Mînzatu la Brașov.

Atacurile politice s-au bazat pe un articol publicat de Snoop pe 5 noiembrie, în ziua audierii lui Mînzatu în Parlamentul României. Articolul avea două puncte principale: că Roxana Mînzatu locuiește într-o casă monument istoric din Brașov și că a extins-o fără să aibă avizele și autorizațiile necesare. Pentru a atesta calitatea de monument istoric a casei, articolul citează Planul Urbanistic General de pe site-ul Primăriei Brașov din 2021 și lista monumentelor istorice (LMI).

Roxana Mînzatu a declarat la acel moment că imobilul nu este monument istoric, dar Snoop a scris că ea nu a oferit o probă în acest sens.

Ulterior, o delegație a Direcției Județene pentru Cultură Brașov a efectuat, marți, 5 noiembrie, „o inspecție la fața locului și a întocmit o notă de constatare privind imobilul situat în Municipiul Brașov, strada Lungă”, a precizat Direcția Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii pentru Snoop. De asemenea, Ministerul Culturii arată în răspunsul oficial către Snoop că „pe baza notei de constatare întocmite de Direcția Județeană de Cultură Brașov se va transmite o notificare către Inspectoratul Județean de Poliție în legătură cu lucrările de construire efectuate sau în curs de execuție” de familia Mînzatu.

Marți, după audierea din Parlamentul European, Roxana Mînzatu a transmis jurnaliștilor trei documente despre care susține că au fost emise de Ministerul Culturii prin direcția județeană de cultură Brașov și care atestă că imobilul în care locuiește nu este monument istoric. În cele trei documente, Ministerul Culturii indică faptul că imobilul ”nu are valențe culturale care să-i confere regim de monument istoric” (document din 2011), ”nu prezintă valoare istorică sau arhitecturală” (alt document din 2011, care recomandă corectarea erorii materiale și scoaterea din Lista Monumentelor Istorice) și ”a fost identificat ca nefăcând parte din monumentul istoric” (document din 2024).

Cu toate acestea, documentul din 2024 al Ministerului Culturii arată că la imobil au fost făcute fără avizul ministerului ”lucrări de construire” și arată că, potrivit art. 24 din Legea 422/2001 e nevoie de acest aviz. ”Am solicitat instituțiilor abilitate demararea procedurilor legale și intrarea în legalitate a imobilului”, se arată în documentul Ministerului Culturii prezentat de Roxana Mînzatu.

Cum a explicat Roxana Mînzatu situația? Ea a spus atât la audierile din Parlamentul European, cât și în declarații de presă, că imobilul nu este monument istoric și a admis că familia sa a făcut lucrări de extindere fără să aibă toate avizele. Ea a spus că e vorba despre o casă de 60 mp în care familia sa a stat din anii 70 și pe care a cumpărat-o pentru a locui cu soțul său și mama sa.

Întrebată de ce nu are aviz de la Ministerull Culturii pentru extinderea casei, Mînzatu a spus că „nu vreau să blamez eu haosul din arhivele şi din procedurile anumitor instituţii din România, dar clădirea nu a fost niciodată monument istoric. Mama mea are 90 de ani şi clădirea este mai tânără decât ea. Sunt doar erori materiale care trebuiau îndreptate de proprietarul vechi, de statul român, care nu a făcut asta, nu ne-a reparat niciodată casa. Până am cumpărat-o noi ploua prin acoperiş. Am dormit cu mama mea în pat până la 17 ani, pentru că nu ne-au făcut o sobă de teracotă în una dintre camere (…) Mă căsătorisem şi eram trei adulţi în 60 mp, din care nici aceştia toţi funcţionali”.

Cei doi europarlamentari PPE care au întrebat-o pe Mînzatu despre casa din Brașov la audierile de marți sunt Sabine Verheyen și Henrik Dahl. Manfred Weber, președintele PPE, a declarat după audieri că „există încă întrebări legate de proprietatea ei care necesită clarificare. Este important să avem o Comisie liberă de orice alegaţii şi pentru care integritatea nu este pusă sub semnul întrebării niciun moment. Avem nevoie de certitudine politică şi legală în legătură cu acest lucru”. Siegfried Mureșan a spus și el că „la doamna Mînzatu e suspiciune a unei probleme de legalitate, aceea trebuie lămurită. E o chestiune serioasă”.

Ce se întâmplă acum. Toți cei șase candidați la postul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene – inclusiv Roxana Mînzatu – au fost audiați în Parlamentul European până marți seară. Liderii din PE au decis să amâne votul privindu-i pe cei șase, fără să existe o dată precisă la care va fi luată o decizie.