Temerile unei „Cortine de Fier” în Marea Neagră cresc – Stars and Stripes

„Se pare că Rusia încearcă să instituie o nouă Cortină de Fier în Marea Neagră”, a declarat pentru publicația americană Stars and Stripes generalul în retragere Ben Hodges, care a comandat armata americană în Europa până când a părăsit funcţia, anul trecut. „Toţi ar trebui să fie cu ochii larg deschişi”.

Ucraina a declarat legea marţială, iar liderii NATO s-au adunat pentru discuţii de urgenţă luni, la o zi după ce un conflict naval cu nave de război ruseşti a declanşat, în ultimii ani, una dintre cele mai grave ameninţări militare din regiune. Navele ruseşti de coastă au tras asupra şi au confiscat duminică trei vase ucrainene care încercau să treacă prin îngusta Strâmtoare Kerci, spre Marea Azov, o ciocnire care reprezintă cea mai mare escaladare a forţei de când Rusia a invadat şi anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina, în 2014, şi a lansat prin alţii un război în estul Ucrainei.

Statele Unite au vândut, de atunci, sisteme de arme Ucrainei şi au participat la exerciţii militare bilaterale, în timp ce au intensificat operaţiunile militare de-a lungul frontierei estice a alianţei NATO, condusă de SUA, pentru a linişti vecinii Rusiei. Incidentul de duminică ar putea servi drept preludiu pentru o confruntare mai mare, au avertizat analiştii de securitate.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a decretat luni legea marţială, care va începe miercuri, pentru o perioadă de 30 de zile. Măsura, menită să stimuleze starea de pregătire a armatei, vine odată cu rapoarte de informaţii că Rusia ar putea planifica o invazie terestră, a spus Poroşenko. Ucraina a declarat că o navă rusească a izbit duminică un remorcher ucrainean; după aceea, echipajele ruseşti au tras asupra remorcherului şi a două nave maritime, rănind şase marinari, înainte de a captura navele.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a declarat că navele ucrainene au intrat neautorizate în apele teritoriale ruse şi i-au acuzat pe comandanţii lor că nu au dat o notificare de tranzit adecvată, fapte negate de Ucraina. Mass-media din Rusia arată spus că doar trei marinari ucraineni au fost uşor răniţi.

Pentru SUA şi aliaţii lor, incidentul evidenţiază tensiunile tot mai mari din Marea Neagră, care este vitală pentru economiile statelor sudice ale NATO, dar şi un loc în care există o discrepanţă militară cu Rusia. „Nu numai că ridică temeri legate de un alt atac militar rusesc la scară largă asupra Ucrainei, ci creează preocupări legate de pregătirea Rusiei pentru o altă încercare de a câştiga mai mult teritoriu şi de a captura oraşul ucrainean Mariupol”, a declarat Jorge Benitez, analist la Consiliul Atlantic de la Washington. Oraşul, cu o populaţie mixtă ucraineano-rusă, se află pe coasta de nord a Mării Azov, aproape de graniţa cu Rusia. NATO a căutat modalităţi de consolidare a forţelor în regiunea Mării Negre şi a luat în considerare crearea unei flote de nave de război care ar putea contrabalansa puterea maritimă a Rusiei. Până în prezent, ideea unei flote multinaţionale nu a câştigat susţinere, pe fondul îngrijorării că o astfel de mişcare ar putea antagoniza Rusia.

Având în vedere lipsa activelor navale din regiune, membrii NATO din Marea Neagră, Bulgaria, România şi Turcia, alături de parteneri precum Georgia, ar trebui să-şi mărească activele, a spus Hodges. Turcia, care se concentrează mai mult pe ameninţările din sud, venind din Siria, ar putea fi reticentă, a spus el. Pentru a compensa slăbiciunile, mai multe elemente de apărare antirachetă şi drone cu capabilităţi de atac plasate într-o ţară ca România ar putea fi o modalitate pentru aliaţi de a-şi întări capacitatea, a spus Hodges, adăugând că „trebuie să existe un efort comun”. Benitez a spus că NATO ar trebui să facă ceea ce a făcut deja în zona baltică – să înfiinţeze o mică forţă multinaţională pentru a întări descurajarea. „Până acum, răspunsul NATO în Europa de Sud-Est este dezechilibrat şi nu la fel de robust ca în Europa de nord-est”, a spus Benitez. „Agresiunea de astăzi a Rusiei este o bună ocazie pentru ca NATO să-şi echilibreze mai bine descurajarea la toate graniţele sale, nu doar la nord”.

NATO a programat o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, la cererea Ucrainei, pentru a discuta despre incidentul, luni după-amiază. Consiliul de Securitate al ONU a programat, de asemenea, discuţii luni. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, „a exprimat sprijinul deplin al NATO pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei, inclusiv drepturile sale de navigaţie depline în apele sale teritoriale, în conformitate cu dreptul internaţional”, potrivit unei declaraţii de luni. Anterior, NATO a cerut Rusiei să asigure „accesul nestingherit” în porturile din Ucraina. În Europa, liderii au cerut Rusiei să elibereze marinarii ucraineni din custodie, să returneze navele confiscate şi să reducă tensiunile. La Kiev, Parlamentul Ucrainei a deliberat cu privire la un plan de impunere a legii marţiale pentru o perioadă de 60 de zile, care ar menţine forţele sale militare într-o stare de pregătire sporită. De luni de zile se acumulează tensiuni între Rusia şi Ucraina, în Marea Azov şi Strâmtoarea Kerci, o cale navigabilă care leagă porturile ucrainene de Marea Neagră şi apoi de Marea Mediterană.

Moscova, care a construit recent un pod terestru şi de cale ferată de 11 mile peste strâmtoarea care leagă zona continentală a Rusiei de Peninsula Crimeea, a impus ceea ce unii experţi au descris ca o blocadă de facto, întrucât acum controlează când pot trece navele. Acest lucru îi conferă, de asemenea, Moscovei o influenţă asupra Ucrainei şi asupra oraşelor portuare care se luptă cu ea, de-a lungul Mării Azov. Michael Petersen, director al Institutului de Studii Maritime din cadrul Colegiului Naval al Rusiei, a declarat că această recentă confruntare face parte dintr-un efort de a izola Ucraina şi de a o forţa să negocieze în condiţiile Moscovei. „Rusia nu caută în mod special o luptă cu Occidentul, deoarece ştie că poate exista un preţ pe care să-l plătească”, a spus Petersen. „Moscova recunoaşte că va exista o ripostă din acest punct de vedere, dar şi faptul că valoarea pe termen lung a izolării Ucrainei merită plata costului pe termen scurt pentru acest incident”. Vestul a condamnat controlul din ce în ce mai mare al Moscovei asupra traficului maritim şi hărţuirea navelor comerciale în zonă.

În septembrie, Kievul a anunţat planuri de a înfiinţa o bază navală la Marea Azov, iar Washingtonul a spus că are în vedere să ofere asistenţă militară mai mare pentru Kiev, pentru a contracara acţiunile Rusiei. Până acum, însă, administraţia Trump a spus puţine despre ultima escaladare. În schimb, reprezentantul special al Washingtonului în Ucraina, Kurt Volker, a postat pe Twitter luni: „Rusia loveşte nava ucraineană care călătoreşte paşnic către un port ucrainean. Rusia capturează nava şi echipajul, şi apoi acuză Ucraina de provocare???”

Traducere Rador: Cristina Zaharia

Foto: Kremlin