Tensiuni crescânde între PSD și PNL. De ce este tot mai nervos Marcel Ciolacu și sare la Klaus Iohannis. Vom asista la o criză guvernamentală?

Temperatura în coaliție a început să crească treptat încă de acum o săptămână, când parlamentari și lideri locali au fost scoși la înaintare cu voie de la vârful PSD să torpileze trei miniștri PNL confruntați cu scandaluri și probleme de imagine: Cătălin Predoiu, Lucian Bode sau Virgil Popescu. Tot atunci, liderul PSD, Marcel Ciolacu, îi soma de la Vaslui pe partenerii de coaliție să se dezică de Nicușor Dan în Capitală și să abandoneze alianțele locale cu USR dacă mai vor coaliție cu PSD în 2024.

De atunci, temperatura s-a încins și s-a ajuns ca pesediști din eșalonul trei să ceară pe un ton imperativ demisia ministrului Virgil Popescu pentru accidentul de la mina Jilț, să-i ia peste picior pe ceilalți doi miniștri numiți ”Bode-plagiat” sau ”Predoiu-surse neoficiale” și să-i întrebe pe liberali ”ce mai caută toți acești oameni pe funcții”. Unul dintre vicepreședinții PNL, Dan Motreanu, l-a acuzat direct pe liderul PSD de atacurile la adresa PNL: ”Este destul de dificil să avem o colaborare bună cu PSD în toate județele, chiar dacă am găsi un numitor comun pentru multe lucruri care ne despart, atâta timp cât președintele PSD Marcel Ciolacu îi încurajează pe unii dintre reprezentanții săi în teritoriu să îi atace pe miniștrii PNL și pe reprezentanții administrației locale PNL”.

La o săptămână distanță, PSD crește miza și atacă mai sus: legile educației, adică direct pe Klaus Iohannis. Vasile Dîncu susține că i-a cerut lui Marcel Ciolacu o amânare cu 30 de zile a calendarului de adoptare a legilor pe motiv că sunt superficiale sau politicianiste. Or, legile educației nu sunt altceva decât marele proiect prezidențial România Educată, tot ce ar putea pune pe masă Klaus Iohannis după opt ani de mandat. Liberalii au reacționat din nou prin purtătorul de cuvânt că legile își vor urma calendarul stabilit de avizare și adoptare în Parlament. Numai că Dîncu nu a ieșit de capul lui și are, în mod clar, susținerea conducerii PSD. Este prima data când Ciolacu autorizează un atac la președintele Iohannis după ce PSD a intrat la guvernare alături de PNL.

De ce s-au încordat brusc relațiile între PSD și PNL? Cum se explică nervozitatea crescândă a lui Marcel Ciolacu? Ce s-a întâmplat atât de grav, încât cel care se pregătește să preia funcția de premier își permite să pună în discuție marele proiect prezidențial? Or, să nu uităm că, la momentul rotativei, Ciolacu depinde de bunăvoința lui Klaus Iohannis. Dacă șeful statului îl nominalizează ajunge la Palatul Victoria. Dacă nu, nu. Or, tot comportamentul PSD din ultima săptămână și informațiile G4Media.ro indică faptul că liderul PSD, Marcel Ciolacu, se teme că NU va fi nominalizat premier de către președintele Klaus Iohannis la momentul rotativei.

Aceste temeri rezultă  inclusiv din declarațiile liderilor PSD, care trădează o oarecare nesiguranță. ”Dacă mai aveţi dubii, să nu mai aveţi, pentru că preşedintele nostru, Marcel Ciolacu, la sfârşitul lui mai va fi prim-ministrul României. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, sigur că vom avea alegeri anticipate. În rest, sunt discuţii la ministere, sper să le rezolvăm, să rezolvăm în primul rând pentru ţară, nu neapărat pentru un partid sau pentru altul”, a declarat în urmă cu o săptămână secretarul general al PSD, Paul Stănescu.

Ce variante ar avea Klaus Iohannis? Fie îl păstrează pe Nicolae Ciucă la Palatul Victoria, invocând nevoia de stabilitate în contextul complicat al războiului cu Ucraina, fie nominalizează pur și simplu alt lider PSD, gen Sorin Grindeanu sau Mihai Tudose. În ultima situație, președintele Klaus Iohannis ar arunca PSD în aer. În acest context politic tot mai complicat, procesul de selecție a procurorilor-șefi de la DNA, Parchetul General și DIICOT devine infinit mai important decât oricum este. Apropo, cum se poziționează liderii PSD în ce privește proiectul Guvernului, trimis în Parlament spre adoptare la sfârșitul anului trecut, prin care înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal?

Mai există însă o posibilă explicație a turbulențelor de pe scena politică. Marcel Ciolacu se pregătește el însuși de ieșirea de la guvernare, în următoarea perioadă sau la rotativa din mai, invocând lunga serie de neînțelegeri cu PNL, de la creșterea salariului minim până la oferta de a păstra anumite ministere (trasporturi și finanțe). Planul lui Marcel Ciolacu ar fi declanșarea de anticipate în septembrie, alegeri pe care PSD ar avea șansa să le câștige având în vedere că în sondaje se află în continuare la peste 30 la sută. Or, dacă ar accepta să intre premier în luna mai, până la alegerile din 2024, la termen, PSD riscă să se erodeze masiv din poziția de titular al funcției de premier. Marcel Ciolacu n-ar mai avea nici o șansă să candideze la prezidențiale.

Prin urmare, tot ce vedem în ultima perioadă ar putea fi un PSD care se pregătește intens de ieșirea de la guvernare. Ciolacu generează alibiuri și motive înainte de o iminentă rupere a coaliției cu PNL. Dacă PSD va forța anticipate în luna septembrie, atunci planurile lui Marcel Ciolacu devin tot mai clare: candidat la primăria Capitalei, candidat la prezidențiale, în orice caz, obținerea unei funcții alese care să-i confere legitimitate pentru a păstra șefia partidului. PSD va face totul să umfle AUR pentru a-l ajuta să intre în turul doi la prezidențiale, singurul mod în care Marcel Ciolacu poate visa să pună mâna pe toate funcțiile importante din stat: președinte, premier, servicii, șefii parchetelor, control asupra justiției.

Acest scenariu de coșmar pentru adversarii PSD ar putea fi evitat de liberali și de Klaus Iohannis dacă reușesc să dezbine partidul lui Ciolacu la vârf sau să-i aplice lovituri puternice de imagine. Actuala conducere, cu blatiști profesioniști gen Nicolae Ciucă, Iulian Dumitrescu și Lucian Bode, nu pare capabilă de așa ceva.

Tensiunile crescânde din coaliție pot declanșa, așadar, o criză guvernamentală de proporții. La fel de bine, cele două partide pot ajunge, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, la o înțelegere pentru a evita instabilitatea politică, într-o perioadă marcată de multiple crize, economică, sanitară și de războiul din Ucraina.