Tensiuni în lumea ortodoxă: Drumul Bisericii Ortodoxe Ucrainene până la autocefalie depinde de poziția celorlalte biserici din Europa

(Text publicat de portalul Sinopsis)

Patriarhia Constantinopolului a recunoscut o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, în ciuda opoziției Patriarhiei Moscovei. Se întrevede o schismă în lumea ortodoxă și o creștere a tensiunilor în rândul comunității ortodoxe din Ucraina.

# DECIZIA PATRIARHIEI DE CONSTANTINOPOL. Cea mai înaltă autoritate canonică din lumea ortodoxă, Patriarhia ecumenică de la Constantinopol, a anunțat pe 11 octombrie că recunoaște independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene, asta în ciuda unei opoziții puternice din partea Patriarhiei Moscovei și Întregii Rusii, precum și din partea Kremlinului.

# Într-un comunicat publicat la finalul sinodului, Patriarhia Constantinopolului a anunţat că „îşi reînnoieşte decizia deja luată, conform căreia Patriarhia ecumenică va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei”. Sfântul Sinod a decis, de asemenea, să-l „restabilească în funcţia sa ierarhică” pe Patriarhul Filaret Denisenko, după ce a examinat un apel pe care acesta l-a prezentat împotriva excomunicării sale de către Biserica Ortodoxă Rusă. A mai fost declarat ilegal actul din 1686, conform căruia Biserica ortodoxă ucraineană a devenit subordonată canonic Patriarhiei Moscovei de atunci încoace.

# INDEPENDENTĂ, DAR NU AUTOCEFALĂ. Această decizie nu înseamnă însă că Biserica ucraineană a devenit în mod oficial autocefală. Aceasta încă trebuie să obțină un Tomos (să îi spunem decret) din partea Patriarhului de Constantinopol, Bartolomeu I, care să îi permită crearea propriei Biserici. În plus, autocefalia trebuie să aibă susţinerea celorlalte Biserici ce formează comunitatea ortodoxă, care include România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Georgia. Dacă Biserica rusă a rupt deja orice relație cu Patriarhia Ecumenică (pentru detalii, vezi aici), reacțiile celorlalte biserici încă nu se cunosc pe deplin.

# CUM VOR REACȚIONA BISERICILE ORTODOXE? România, stat membru UE și NATO, susține sancțiunile economice împotriva Rusiei și este unul dintre criticii permanenți ai Moscovei pentru anexarea Crimeei. Cum în tradiția bizantină biserica urmează politica statului, ar fi deci normal ca Biserica Ortodoxă Română să susțină independența de Rusia a ortodocșilor ucraineni, cum o fac și occidentalii. Nu e exclus însă în totalitate nici reversul medaliei. Poziția Patriarhiei Române ar putea depinde și de majoritatea care se va crea în favoarea sau în defavoarea ucrainenilor.

Pînă acum, doar Serbia, tradițional aliat al Moscovei, prin vocea patriarhului Irinej, a exprimat clar opoziția față de independența Bisericii ucrainene, lucru pe care e posibil să îl facă și Antiohia, patriarhie mică situată la granița dintre Turcia și Siria. În rest, se pare că patriarhiile Greciei, Ciprului, Albaniei, Ierusalimului și Alexandriei se vor ralia intenției de recunoaștere a bisericii autocefale ucrainene exprimate de Bartolomeu I.

# PATRIARHIA MOSCOVEI SE OPUNE TOTAL. Deja, pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă Rusă a decis să se retragă din structurile clericale conduse de Patriarhul Bartolomeu, pe motiv că Constantinopolul a trimis doi emisari la Kiev, pentru discuții privind obținerea autocefaliei.

Astfel, Patriarhia Moscovei nu mai participă la adunările episcopale, la comisiile şi structurile prezidate de reprezentanţi ai Patriarhiei de Constantinopol. Pe de altă parte, în liturghia lor, bisericile sub controlul Moscovei nu se vor mai ruga pentru Patriarhul de Constantinopol.

În plus, cu două zile înainte de decizia Patriarhiei de Constantinopol, Biserica Ortodoxă Rusă a avertizat că ar putea avea loc revolte în Ucraina dacă o Patriarhie ucraineană independentă faţă de Moscova va fi recunoască de Constantinopol.

„Asistăm deja la confiscarea ilegală a bisericilor ortodoxe în Ucraina. Credincioşii sunt în defensivă”, declara pe 10 octombrie Mitropolitul Hilarion, însărcinat al diplomaţiei Patriarhiei de la Moscova. „Ne putem imagina ce se va întâmpla dacă aceste uzurpări vor fi oficial aprobate de autorităţi şi dacă ele vor căpăta un caracter sistemic. Desigur, oamenii vor ieşi în stradă şi vor apăra ceea ce este sacru pentru ei”, a adăugat el, citat agenţia de presă Interfax.

Vineri, Vladimir Legoida, directorul Departamentului Sinodal al Patriarhiei de la Moscova pentru relații cu societatea și presa a declarat: ”Patriarhia de Constantinopol a luat o decizie fără precedent, una anti-canonică, care riscă să distrugă fundamentele sistemului ortodox. Vom evalua această decizie”.

# RELIGIE, DAR ȘI INTERESE POLITICE. La Kiev, însă, decizia Patriarhiei de Constantinopol a fost salutată călduros de președintele ucrainean Petro Poroșenko, acesta spunând că se împlinește un vis la care Ucraina visează de multă vreme.”Ceea ce au visat și pentru ce s-au rugat generații de ucraineni s-a împlinit în cele din urmă: Ucraina a primit autocefalia. Felicit pe toți credincioșii ucraineni pentru acest eveniment istoric și le mulțumesc tuturor pentru rugăciuni și sprijin. Aceasta e victoria Ucrainei, victoria noastră comună”, a spus Poroșenko pe pagina sa de tweeter. Interesant este faptul că președintele ucrainean a anunțat inițial că a fost obținut tomosul, însă ulterior această informație a fost ștearsă.

Anterior, Kievul spunea că prin crearea unei noi Biserici nu se vor încălca drepturile fundamentale ale ucrainenilor, inclusiv libertatea de credinţă. ”Biserica ortodoxă unită nu va fi statală. Toţi credincioşii au şi vor avea dreptul de a-şi alege liber atât lăcaşul de cult cât şi jurisdicţia ecleziastică. Cine doreşte să rămână în Biserica ce va fi în continuare unită cu Biserica Ortodoxă Rusă, i se va garanta dreptul de a alege”, arăta Petro Poroşenko.

# Nu toată lumea este însă de acord cu perspectiva lui Poroșenko. Profesorul Ivan Katchanovski, de la Școala de Studii Politice a Universității din Ottawa a spus pe pagina sa de Facebook: ”Clivajul religios din Ucraina va escalada într-un violent conflict religios în multe biserici, mănăstiri și parohii ortodoxe, asta după ce Poroșenko a ales să exploateze divizările religioase – în același mod în care sunt exploatate diferențele lingvistice sau războiul din Donbas – numai pentru a câștiga viitoarele alegeri prezidențiale și pentru a rămâne astfel la putere”.

# O COMUNITATE ORTODOXĂ DIVIZATĂ. În prezent, trei Biserici ortodoxe coexistă în Ucraina. Una, cea majoritară, este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, alta este reprezentată de Patriarhul Kievului şi o a treia, care s-a separat de Moscova în anul 1920 şi s-a autoproclamat Biserica Autocefalică Ortodoxă a Ucrainei. Relațiile dintre ele sunt ca și inexistente.

Patriarhia de la Moscova are încă foarte mulți credincioși loiali în Ucraina, de aceea, riscul unei schisme în cadrul comunității de ortodocși din Ucraina este foarte, foarte mare. De aici, poate porni și o eventuală schismă în lumea ortodoxă, cu efecte majore asupra comunității celor circa 200 de milioane de credincioși ortodocși.

Foto: Sinod la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol (sursa Sinopsis)