Tensiuni în Marea Roșie. Vor distruge americanii navele-spion iraniene?

Un vas iranian aflat în Marea Roșie, suspectat că ar lua parte la activități de spionaj pentru atacarea navelor care traversează regiunea, ar putea deveni o țintă a US Navy, în ciuda avertismentelor guvernului de la Teheran privind distrugerea sa. Experții cred că eventuala atacare și eliminare a navei MV Behshad ar avea precedente istorice: în aprilie 1988, administrația președintelui Ronald Reagan a atacat navele și platformele petroliere iraniene din Golful Persic, ca răzbunare după ce USS Samuel B. Roberts, o fregată a marinei americane, a fost avariată de o mină iraniană.

Avertismente de la Teheran

Guvernul de la Teheran a emis un avertisment public puternic ca una dintre navele sale, MV Behshad, să nu fie atacată de către marina americană. Oficialii și analiștii de la Washington suspectează vasul că oferă informații în timp real pentru atacurile rebelilor Houthi împotriva altor nave din Marea Roșie, servind în același timp ca bază de operare avansată pentru comandourile sale.

Într-un videoclip publicat duminică pe canalul Telegram al armatei iraniene, o voce spune în engleză că “cei care se implică în activități teroriste împotriva MV Behshad sau a navelor similare pun în pericol rutele maritime internaționale, securitatea și își asumă responsabilitatea globală pentru potențialele riscuri internaționale viitoare.”

Descriind vaporul drept “o armurărie plutitoare,” naratorul spune că MV Behshad este implicat în misiuni “împotriva pirateriei în Marea Roșie și în Golful Aden,” deși nu există informații publice că Iranul a luat parte la vreo campanie anti-piraterie recentă în regiune.

Înregistrarea video se termină cu imagini cu ceea ce par a fi nave dintr-un grup naval american care clipesc în roșu, ca și cum ar fi luate în vizor. Un bărbat coboară apoi steagul SUA.

Reacția americanilor

Întrebat de NBC News despre nava iraniană, secretarul de presă al Departamentului de Apărare, generalul-major Patrick Ryder, a declarat: “Nu știu ca SUA să vizeze Behshad. Suntem foarte conștienți de prezența navei.”

Potrivit informațiilor, Behshad este înregistrată ca navă comercială de marfă cu o companie cu sediul în Teheran, pe care Trezoreria SUA a sancționat-o ca fiind un paravan pentru Islamic Republic of Iran Shipping Line Group sau IRISL Group, o firmă de transport maritim cu sediul în Iran și deținută de guvernul islamist.

Nava iraniană furnizează informații electronice rebelilor Houthi, permițându-le să repereze și să țintească nave în regiunea Mării Roșii, potrivit unor surse citate de NBC News.

Contraamiralul Marc Miguez, comandantul grupului de atac condus de portavionul Dwight D. Eisenhower, căruia îi este atribuită în prezent sarcina de a proteja transportul comercial în Marea Roșie, a declarat pentru NBC News că forțele Houthi primesc ajutor din partea Iranului pentru a lovi navele de marfă, deși oficialul nu a menționat în mod direct MV Behshad.

“Ei (rebelii Houthi) folosesc informații de la Iran pentru a avea anumite oferi informații despre țintele vizate,” a spus el.

Mai mulți analiști militari au tras aceeași concluzie, inclusiv Michael Knights de la Washington Institute for Near East Policy, un think tank cu sediul la Washington, ale cărui cercetări se concentrează pe grupurile proxy iraniene.

“Navele pretind a fi vase anti-piraterie pe care le pot vizita navele iraniene și siriene, dar de fapt sunt puncte de transbordare pentru arme iraniene,” a declarat expertul. Knights a adăugat că vapoarele sunt folosite și de instructorii militari pentru grupul Hezbollah din Liban, care este susținut de Teheran.

“Behshad și nava sa geamănă, Saviz, sunt, de asemenea, încărcate cu echipamente electronice iraniene de informații, folosite pentru a localiza navele țintă pe care rebelii Houthi să le lovească,” a spus Knights.

Arabia Saudită a descris nava Saviz în 2017 ca o bază maritimă și un punct de transfer de arme pentru Garda Revoluționară. Nava era ocupată în acel moment de oameni îmbrăcați în echipament militar, iar posturile de televiziune deținute de Arabia Saudită au arătat nava cu ceea ce părea a fi o armă de dimensiuni mari fixată pe puntea navei și acoperită.

Saviz se află în Oceanul Indian, lângă locația în care SUA susțin că atacurile cu drone iraniene au vizat nave. În 2021, aceeași navă ar fi fost observată cu o gaură în carenă, cauzată de o posibilă explozie a unei mine într-un atac suspectat a fi fost efectuat de Israel. Nava s-a întors în cele din urmă în portul său de domiciliu.

Spionaj pentru Houthi?

NBC News a monitorizat nava folosind datele de urmărire a transporturilor și a constatat că MV Behshad a staționat în exact același loc din sudul Mării Roșii, între Yemen și Eritreea, cel puțin din ianuarie 2023.

După ce a ridicat ancora pe 4 ianuarie anul acesta, vaporul a navigat spre sud, spre Golful Aden. Din 11 ianuarie, MV Behshad a navigat în jurul strâmtorii Bab al-Mandeb – sau Poarta Durerii -, o întindere de apă de circa 25 de kilometri care este intrarea în Marea Roșie și de unde ar fi extrem de ușor să se monitorizeze traficul care intră și iese din calea navigabilă.

Potrivit Marine Traffic, nava iraniană de 174 de metri lungime și 26 de metri lățime este un vapor cargo, aflat în prezent în Golful Aden.

O analiză realizată de NBC News și alți alți experți a arătat că Behshad se afla la câțiva kilometri distanță de locul în care rebelii Houthi au efectuat o serie de atacuri împotriva navelor comerciale.

Aceste atacuri au dus la redirecționarea navelor din regiune începând din decembrie și întârzieri în lanțul global de aprovizionare. Ca răspuns, giganții de transport precum Maersk și MSC au ales să navigheze în jurul Capului Bunei Speranțe, adăugând una până la două săptămâni călătoriilor lor și crescând substanțial costul acestora.

“Este un fel de secret deschis în cercurile guvernamentale că această navă ne provoacă probleme destul de semnificative,” a declarat Charles Lister, bursier la Middle East Institute, un think tank din Washington. “Oriunde merge MV Behshad se întâmplă să fie mai mult sau mai puțin acolo unde rebelii Houthi își trimit rachetele balistice antinavă, dronele sinucigașe și bărcile sinucigașe,” a adăugat expertul.

Fără a menționa Behshad, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate de la Washington, Adrienne Watson, a acuzat și ea Iranul în decembrie că este “profund implicat în planificarea operațiunilor împotriva navelor comerciale din Marea Roșie.” Sprijinul iranian a inclus “sisteme de arme avansate, sprijin pentru strângerea de informații, ajutor financiar și instruire,” a spus Watson.

Reamintim că Houthi sunt un grup politic și religios armat care susține minoritatea musulmană șiită din Yemen, Zaidi. Cunoscuți oficial ca Ansar Allah (Partizanii lui Dumnezeu), aceștia au apărut în anii 1990 și își iau numele de la fondatorul mișcării, Hussein al-Houthi. Liderul lor actual este fratele său, Abdul Malik al-Houthi.

Rebelii controlează Sanaa și nord-vestul Yemenului, inclusiv coasta Mării Roșii, respectiv 75% din teritoriu. Cea mai mare parte a populației Yemenului trăiește în aceste zone, iar Houthii conduc un guvern de facto care colectează taxe și imprimă bani.

Guvernul din Yemen, recunoscut la nivel internațional, are sediul în portul Aden, din sudul țării.

De la începerea războiului între Israel şi mişcarea teroristă palestiniană Hamas în octombrie anul trecut, rebelii Houthi au început să tragă cu drone și rachete spre Israel. Majoritatea au fost interceptate.

Ulterior, militanții au folosit drone, rachete și vedete rapide pentru a ataca în repetate rânduri vase comerciale cu presupuse legături cu Israelul ce navigau în Marea Roşie și în Golful Aden. Rebelii Houthi, aflaţi în război de aproape un deceniu împotriva guvernului yemenit, spun că atacurile lor sunt în semn de solidaritate cu palestinienii din Fâşia Gaza, un teritoriu bombardat şi asediat de armata israeliană după atacul brutal al Hamas din 7 octombrie.

Atacurile Houthi au forțat companiile internaționale de transport maritim să direcționeze comerțul dintre Europa și Asia în jurul Africii, ceea ce a adăugat timp și costuri. Marile companii maritime au încetat să mai folosească Marea Roșie – prin care trece de obicei aproape 15% din comerțul maritim global – și folosesc acum în schimb o rută mult mai lungă, care trece prin jurul Africii de Sud.

Creşterea numărului atacurilor rebelilor Houthi a provocat ca răspuns atacuri americane şi britanice, care au vizat zeci de ținte din Yemen.

Conflictul de la Marea Roșie este unul dintre cele o jumătate de duzină de conflicte în care sunt implicate grupuri armate susținute de Iran în tot Orientul Mijlociu și care s-au intensificat începând cu 7 octombrie, data atacului devastator lansat de Hamas în regiunea de sud a Israelului.

Washingtonul acuză Teheranul – care conduce o așa-numită axă a rezistenței ce mai include, pe lângă Houthi, grupările Hamas, Hezbollah din Liban și grupuri din Siria și Irak – că încearcă să răspândească conflictul în întreaga regiune.

De asemenea, tot în același context al atacurilor împotriva grupărilor proxy iraniene, armata americană a lansat vinerea trecută bombardamente aeriene împotriva a zeci de locații din Irak și Siria folosite de milițiile susținute de Teheran și de forțele Quds ale Gărzii Revoluționare din Iran, ca răspuns la atacul cu dronă care a ucis trei soldați americani în Iordania cu o săptămână înainte. Forțele Quds reprezintă unitatea expediționară a Gărzii care se ocupă de relația Teheranului cu milițiile regionale, inclusiv cu înarmarea acestora.

Aparatele de luptă și dronele americane au lovit peste 85 de ținte, inclusiv sedii de comandă și control, centre de informații, rachete și proiectile, locuri de depozitare a dronelor și muniției și alte facilități. Comandamentul Central al SUA a declarat că în atacuri au fost folosite peste 125 de tipuri de muniții de precizie și că loviturile au fost executate inclusiv de bombardiere cu rază lungă de acțiune trimise în mod special din Statele Unite. Un oficial a declarat că au fost folosite două bombardiere B-1.

Loviturile aeriene au avut loc timp de aproximativ 30 de minute, iar trei dintre locurile lovite au fost în Irak și patru în Siria, a declarat locotenentul general Douglas Sims, directorul Statului Major Comun al SUA.

Activități suspecte

NBC News a scris că, chiar înainte de începerea atacurilor aeriene americane de vinerea trecută, MV Behshad a navigat spre sud în Golful Aden și a acostat în largul coastei de la o bază militară chineză din Djibouti, aflată în Estul Africii.

De ce au ales însă iranienii să avertizeze public americanii în legătură cu MV Behshad? Publicarea unui videoclip despre navă a fost o premieră pentru iranieni, potrivit lui Ali Vaez, directorul de proiecte pentru Iran la International Crisis Group, un think tank belgian axat pe prevenirea războaielor.

“Nu-mi amintesc să fi văzut așa ceva înainte,” a declarat el, adăugând că crede că “Iranul a presimțit o catastrofă, că aceasta (nava-spion) ar putea fi o țintă potențială pentru viitoare acțiuni militare americane.”

În timp ce astfel de avertismente ar fi transmise în mod normal prin canale informale, Vaez a spus că Teheranul “și-a dat seama că nu funcționează și așa că au făcut publice (avertismentele).”

Înregistrarea video a venit după ce consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a refuzat să excludă atacurile în interiorul Iranului, după bombardamentele americane de vineri împotriva grupărilor susținute de Teheran din Irak, Siria și Yemen.

În timpul unui interviu pentru NBC, Sullivan a afirmat: “Ceea ce voi spune este că președintele este hotărât să răspundă cu forță la atacurile asupra oamenilor noștri. De asemenea, președintele nu caută un război mai larg în Orientul Mijlociu.”

După atacul din 28 ianuarie asupra bazei Tower 22 din Iordania, care a ucis trei soldați americani, președintele Joe Biden s-a confruntat cu presiuni din partea rivalilor săi republicani pentru a răspunde în forță, inclusiv prin atacarea unor ținte de pe teritoriul iranian. (Bombardamentele americane de vinerea trecută par să fi evitat să lovească în mod direct Iranul sau liderii de rang înalt ai forței Quds din Garda Revoluționară de pe teritoriul iranian, lucru criticat cu putere de dreapta politică de la Washington).

Deși administrația democrată a promis că va afecta capacitatea rebelilor Houthi de a efectua atacuri cu drone și rachete împotriva navelor comerciale de marfă și a navelor americane în Marea Roșie, până acum a ales să nu ținteze MV Behshad, posibil din cauza îngrijorării că ar putea declanșa un conflict direct cu Iranul.

Atacarea oricărei nave iraniene ar fi “extrem de periculoasă în ceea ce privește escaladarea,” potrivit lui Basil Germond, expert în chestiuni maritime la Lancaster University din Marea Britanie.

O navă este o extensie a teritoriului suveran al unui stat, așa că un atac asupra unei nave iraniene ar fi din punct de vedere tehnic un atac direct asupra Iranului, a spus el.

Indiferent de toate acestea, un lucru este cert. Rebelii Houthi au un avantaj major în lupta pentru controlul Mării Roșii, iar acesta se numește MV Behshad, a scris The Telegraph.

Precedente

Armata americană nu a lansat niciodată un atac direct asupra teritoriului iranian, dar în aprilie 1988, administrația președintelui Ronald Reagan a atacat navele și platformele petroliere offshore iraniene din Golful Persic, ca răzbunare pentru avarierea fregatei USS Samuel B. Roberts de către o mină de proveniență iraniană în Golful Persic.

În timpul Operațiunii Praying Mantis din 18 aprilie 1988, americanii au distrus, avariat sau scufundat două platforme petroliere iraniene, trei nave de război, mai multe bărci înarmate și două avioane de luptă.

Atacul forțelor Statelor Unite a presat Iranul să accepte o încetare a focului cu Irakul mai târziu în acea vară, punând capăt războiului de opt ani dintre cele două țări vecine.

O confruntare cu Iranul a avut loc și în timpul predecesorului lui Reagan, Jimmy Carter. Acesta a fost presat să atace Iranul după ce 52 de diplomați și cetățeni americani au fost luați ostatici în 1979 la Ambasada SUA la Teheran și ținuți în captivitate timp de 444 de zile.

Deși a ordonat Operațiunea Eagle Claw, o misiune ascunsă pentru a le asigura eliberarea, Carter a refuzat să lanseze o lovitură militară completă, deoarece se temea că acest lucru va costa prea multe vieți – o decizie pe care analiștii politici au citat-o ca un factor major în înfrângerea democratului în fața lui Reagan în alegerile din 1980.

La fel ca și Carter atunci, Biden este și el într-un an electoral, iar refuzul său de până acum de a ataca direct ținte iraniene, precum câmpuri petroliere sau instalații de export, este văzut de unii comentatori ca semn al îngrijorării echipei sale de campanie că acest lucru ar duce la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial și ar urca costul benzinei în SUA, afectându-i serios șansele la urne în fața potențialului său contracandidat republican, Donald Trump.

Surse: NBC News, FoxNews, The Telegraph, Marine Traffic, Britannica, history.navy.mil, X