Tensiuni între secui după ce un lider Consiliului Național Secuiesc le-a cerut să se declare direct maghiari/ „Secuiul este cel mai loial popor al Coroanei. Şi acum vor să şteargă dintr-o singură bifare de pe harta etnică a României?”

Chestiunea identităţii secuieşti, care a intrat în prim-plan în contextul recensământului populaţiei, care va începe peste o lună, a divizat Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), scrie în ediţia sa de miercuri ziarul clujean de limbă maghiară „Krónika”, citat de MTI și Rador.

Potrivit ziarului amintit, un grup din cadrul CNS a solicitat pe un ton vehement demisia preşedintelui Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsák. Grupul şi-a exprimat nemulţumirea din cauză că preşedintele CNS, Balázs Izsák, le-a cerut secuilor – la fel ca şi înainte de recensământul din 2011 – să se declare maghiari la recensământ.

Vicepreşedintele CNS, Géza Borsos, liderul grupului, a numit poziţia adoptată de preşedintele CNS drept trădare a naţiunii, un atentat împotriva identităţii secuieşti, subliniind că până în 1876 secuii au practicat toate formele de existență statală.

„Secuiul este cel mai loial popor al Coroanei. Şi acum vor să şteargă dintr-o singură bifare de pe harta etnică a României?”, s-a întrebat Géza Borsos.

Reprezentantul CNS din Gheorgheni susţine că este greşită abordarea preşedintelui CNS, potrivit căreia secui este cel care trăieşte în Ţinutul Secuiesc şi vorbeşte limba maghiară.

În opinia lui Géza Borsos, exprimarea identității secuiești este importantă nu doar din motive emoționale, ci și pentru că în timp ce drepturile minorităților sunt garantate de țările respective, drepturile popoarelor sunt codificate în dreptul internațional.

„Izsák nu şi-a asumat, de fapt, din punct de vedere ideologic hotărârea Adunării Naționale a Secuilor, potrivit căreia comunitatea secuiască este un singur popor, iar lupta pentru autonomie trebuie continuată pe baza dreptului la autodeterminare”, a subliniat Géza Borsos.

La rândul său, preşedintele CNS, Balázs Izsák, a declarat pentru ziarul „Krónika”: Grupul vrea să trateze identitățile secuiești și maghiare într-un mod contradictoriu. Balázs Izsák a adăugat că el le tratează pe aceste identităţi așa cum au procedat şi părinţii şi bunicii săi.

Tatăl său l-a înregistrat la Oficiul de Stare Civilă ca naţionalitate maghiară şi l-a crescut pentru a fi un secui conștient. Preşedintele CNS a calificat drept o „ficţiune artificială” faptul că numărul mic al cetăţenilor de naţionalitate secuiască ce vor rezulta în urma recensământului va îngreuna lupta pentru autonomie.

„Când Parlamentul a respins Statutul de Autonomie nu a amintit cu niciun cuvânt că a procedat astfel din cauză că, pe baza datelor recensământului, un număr mic de cetăţeni s-au declarat secui”, a spus Balázs Izsák, care a amintit că proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, elaborat de CNS, prevede că autodeterminarea Ţinutului Secuiesc este necesară pentru a proteja identitatea maghiară a secuilor.

„Acest proiect a fost votat de noi, de toţi, inclusiv de cei care se prefac acum că nu l-au votat; a fost confirmat de aproximativ 200.000 de secui în cadrul unui referendum (cu urne mobile), organizat de noi”, a subliniat preşedintele CNS. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a publicat din nou, la sfârşitul lunii ianuarie poziţia sa adoptată în urmă cu 11 de ani, şi i-a îndemnat pe secui să se declare maghiari la recensământ.

El a amintit că ideologii națiunii române au încercat deja odată să îi separe pe secui de maghiari între cele două războaie mondiale pentru ca apoi să încerce să-i constituie și să-i asimileze ca grup etnic de origine română. În opinia sa, unele elemente ale acestei gândiri politice naționale românești au rămas și după schimbarea de regim din 1989.

De menţionat că prima etapă a recensământului populaţiei va începe pe 14 martie. În această fază, populaţia are posibilitatea să îşi completeze personal formularul de pe internet cu datele personale.

În ultimele săptămâni a provocat o dispută aprinsă pe portalurile de socializare faptul că, în timp ce în chestionarul de recensământ erau indicate șase subcategorii de naționalitate română, cinci de naționalitate germană și 13 subcategorii de naționalitate romă, naționalitatea maghiară a fost inclusă în chestionar fără subcategorii. În urma disputei, secuii au fost incluși în chestionarul de recensământ ca subcategorie a maghiarilor.