Tensiuni legate de cerealele ucrainene: de ce „rutele cerealelor” inflamează spiritele în Europa de Est / România, principala cale de ieșire

Anunțul făcut vineri de Bruxelles cu privire la încetarea interdicției impuse de cinci țări UE asupra importurilor de cereale ucrainene a inflamat spiritele, provocând embargouri unilaterale și nemulțumiri în rândul agricultorilor. Site-ul boursorama.com a realizat o actualizare a situației și a diferitelor „rute ale cerealelor”, în care România ocupă un rol central.

Interdicții: unde și de ce?

De la lansarea ofensivei rusești care blochează accesul la Marea Neagră, țările vecine Kievului au devenit esențiale pentru tranzitul grâului, porumbului, rapiței și florii-soarelui ucrainene către Africa și Orientul Mijlociu.

Problema este că, în urma ridicării taxelor vamale ale UE în mai 2022, o parte dintre produsele alimentare au rămas blocate în aceste țări, din cauza tarifelor scăzute și a problemelor logistice.

Confruntate cu silozuri saturate și cu prăbușirea prețurilor locale, mai multe dintre țările în cauză au declarat un embargo unilateral în primăvară.

Aceste restricții au fost autorizate temporar de Bruxelles, cu condiția ca cerealele să continue să fie transportate către alte destinații.

Dar acordul a expirat vineri, iar Comisia a decis să nu-l reînnoiască, invocând „dispariția distorsiunilor” și îmbunătățirea condițiilor de transport.

Ungaria a ripostat imediat, anunțând o extindere a restricțiilor la 24 de produse în loc de patru, urmată de Polonia, unde guvernul populist de dreapta face din această chestiune „o problemă fundamentală” cu doar o lună înainte de alegerile parlamentare.

Același lucru este valabil și pentru Slovacia, care a decretat un embargo până la sfârșitul anului, în timp ce România s-a declarat pregătită să facă același lucru timp de o lună dacă nu obține garanțiile necesare din partea Kievului.

Excepția bulgară

În schimb, Bulgaria, sub impulsul guvernului său proeuropean, în numele „solidarității cu Ucraina” și al necesității de a „garanta securitatea alimentară la nivel mondial”, merge pe cont propriu.

Bulgaria se deosebește de vecinii săi deoarece în această țară se află mari producători de ulei de floarea-soarelui, care se plâng de o penurie severă de semințe și de prețuri ridicate în ultimele luni.

Deși au salutat „un triumf al rațiunii”, puternicii producători de cereale au fost revoltați, blocând luni poduri și intersecții din întreaga țară.

România, principala cale de ieșire

De când Rusia a renunțat în iulie la acordul care permitea Ucrainei să exporte zeci de milioane de tone de cereale direct peste Marea Neagră, au fost intensificate coridoarele terestre și fluviale care traversează Europa.

„Toate cerealele tranzitează acum prin culoarele de solidaritate, care funcționează din ce în ce mai bine datorită sprijinului sporit din partea UE de la începutul conflictului”, a declarat pentru AFP Olia Tayeb Cherif, șefă de cercetare la Farm Foundation, un think-tank dedicat problemelor agricole.

Cu toate acestea, este dificil de știut „exact cât de mult este reexpediat”, în alte state.

Polonia transportă cerealele pe căi rutiere până la Marea Baltică.

Dar prin România sunt transportate cele mai mari cantități. În centrul sistemului se află portul Constanța de la Marea Neagră, unde produsele sosesc cu trenul, cu mașina sau cu vaporul, după o călătorie de-a lungul Dunării care marchează granița cu Ucraina.

Această rută este vizată de Moscova, care și-a intensificat în ultimele săptămâni bombardamentele asupra porturilor fluviale de la Reni și Izmaïl.

Confruntate cu blocajele, Kievul și Bucureștiul au semnat în august un acord pentru a încerca să descongestioneze traficul.

În cele din urmă, se așteaptă ca România să primească 60% din totalul exporturilor de cereale ale Ucrainei.

„Datorită eforturilor mari, am ajuns deja la 2,5 milioane de tone pe lună”, a declarat luni premierul Marcel Ciolacu, care a cerut accelerarea ritmului pentru a ajunge cât mai repede la 4 milioane.

În Bulgaria vecină, porturile Varna și Burgas reprezintă cealaltă rută posibilă către Marea Neagră, dar suferă de infrastructura degradată, în special drumurile.

Croația este, de asemenea, în cursă. Portul Rijeka, situat la aproximativ 70 de kilometri de granița italiană, a văzut 100.000 de tone de cereale ucrainene tranzitând, via Ungaria, din mai 2022.

Și în timp ce Rusia continuă să domine piața mondială, fermierii ucraineni rezistă, producția fiind estimată la 20,5 milioane de tone de grâu pentru 2023-24, față de 33 de milioane de tone în 2021-22, înainte de invazia rusă, potrivit cifrelor de la Agritel.