Testul de naturalizare din Germania va fi reformat, pentru depistarea antisemiților

Berlinul intenționează să își reformeze testul de naturalizare pentru a se asigura că solicitanții străini aderă la valorile Germaniei și, în special, la refuzul antisemitismului, potrivit Rador Radio România.

„De câți ani s-a înființat prima comunitate evreiască pe teritoriul care astăzi constituie Germania? De aproximativ 300, 700, 1.150 sau 1.700 de ani”. „Cum se numește casa de rugăciune evreiască? Bazilică, moschee, sinagogă, biserică”. „De ce are Germania o responsabilitate specială față de Israel? Pentru că este membră a UE, din cauza crimelor comise sub național-socialism, conform Legii fundamentale, tradiție creștină”.

Acestea sunt trei dintre cele zece noi întrebări cu răspunsuri multiple pe care ministrul german de Interne Nancy Faeser vrea să le adauge testului impus tuturor celor care doresc să devină germani. „Oricine nu împărtășește valorile noastre”, a declarat social-democratul într-un interviu acordat săptămânalului „Der Spiegel”, „nu poate revendica un pașaport german. Referitor la acest aspect am trasat o linie roșie foarte clară. Antisemitismul, rasismul și orice formă de dispreț pentru umanitate exclud posibilitatea de a fi naturalizat”.

Această măsură este un răspuns la creșterea antisemitismului de la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Numărul atacurilor verbale și fizice împotriva evreilor a continuat să crească în ultimele luni. Protecția sinagogilor și a instituțiilor culturale evreiești a fost întărită.

„Germania are o responsabilitate deosebită față de evrei și de statul Israel după Holocaust, o crimă împotriva umanității pe care a comis-o”, a amintit ministrul. Pentru Nancy Faeser, „această responsabilitate a Germaniei” face parte din „identitatea țării”, iar solicitanții de naționalitate germană trebuie să fie conștienți de acest lucru și să adere cu bună știință.

Acest proiect vine într-un moment în care Germania tocmai a relaxat, pe 19 ianuarie, condițiile de acces la naționalitatea germană, crescând de la 5 la 8 ani numărul de ani de rezidență necesari în Germania pentru a avea dreptul de a aplica.

S-ar putea face chiar excepții pentru a recunoaște eforturile speciale de integrare. Procedura ar putea fi accelerată pentru străinii care se remarcă prin cunoștințele bune de limba germană, munca sau angajamentul voluntar. Ei pot fi naturalizați după ce au locuit în Germania doar trei ani.

O condamnare pentru un act antisemit sau rasist blochează imediat accesul la cetăţenia germană. Pentru anumite infracțiuni, angajații serviciului de naturalizare trebuie acum să se intereseze la procurorul general pentru a afla dacă a fost depistat un motiv antisemit.

Germania este o țară care nu îşi acordă ușor pașapoartele. În 2022, 168.500 de persoane au fost naturalizate. În ciuda reformelor succesive ale dreptului de naturalizare, multe persoane de origine străină – turci în special – au trăit ani, chiar decenii, în Germania fără a avea dreptul la pașaport.

Eficiența acestui nou catalog bine intenționat rămâne de demonstrat. Această inițiativă riscă să fie redusă la un gest simbolic. Răspunsurile la cele zece întrebări pot fi învățate pe de rost și niciun solicitant pentru cetățenia germană nu va fi suficient de prost pentru a nega Holocaustul la acest test. Din catalogul de aproximativ o sută de întrebări propuse, trebuie să existe între 17 și 33 de răspunsuri corecte pentru a trece testul.

Ministrul poate afirma că aderarea la valorile Germaniei trebuie să fie „clară și credibilă”, dar va fi ușor ca unii să se strecoare printre fisurile acestei noi plase. „Scopul acestei modificări”, precizează Ministerul de Interne, „este să le permită celor care se pregătesc pentru proba de naturalizare să se confrunte cu aceste teme și să reflecteze asupra lor în cadrul cursurilor de pregătire pentru test”. Scepticii amintesc că este nevoie de mai multă educație, și asta pentru toată lumea din această țară. Ei subliniază că antisemitismul nu se limitează la străinii musulmani, ci este răspândit pe scară largă printre germani.

Sursa: LE POINT / Rador Radio România /.
Traducerea: Rodezia Coste