Tezaure monetare vechi de 1.300 de ani, descoperite într-un sit de cult păgân din Ţările de Jos

Trei tezaure monetare din perioada Evului Mediu timpuriu, ce conţin zeci de piese din aur şi argint, au fost descoperite într-un sit de cult păgân din Ţările de Jos, transmite marţi Live Science, transmite Agerpres.

Tezaurele vechi de 1.300 de ani ar putea reprezenta „aurul diavolului” – monede sau obiecte de valoare oferite drept ofrandă zeilor păgâni într-o perioadă de timp în care primii misionari creştini propovăduiau Evangheliile în regiune.

„Oamenii de aici erau fără îndoială germanici”, susţine coordonatorul şantierului arheologic în care s-au făcut descoperirile, Jan-Willem de Kort, arheolog la Agenţia olandeză pentru Patrimoniu Cultural (Cultural Heritage Agency). Situl se află într-o regiune care ar fi aparţinut saxonilor, însă se pare că localnicii nu se considerau saxoni. „Probabil că era un termen prin care erau numiţi păgânii ca grup”, a declarat el pentru Live Science.

Descoperirile au fost făcute în apropierea oraşului olandez Hezingen, aflat la 130 de kilometri est de Amsterdam, în lângă frontiera cu Germania. Această regiune mărginea graniţele nordice ale Imperiului Roman, până la invaziile germanice din secolul V. Conform lui Kort, mulţi bărbaţi din populaţia locală au servit ca soldaţi auxiliari în armata romană pentru a apăra frontiera imperiului. Romanii au fost însă împinşi din această regiune cu sute de ani înainte ca situl să fie folosit ca loc de cult în secolele VI şi VII.

Primele monede au fost descoperite în acest sit de căutătorii cu detectoare de metal în anii 2020 şi 2021, conform lui Kort. Căutătorii de comori au anunţat autorităţile locale care au autorizat deschiderea unui şantier arheologic.

Valoarea monetară a tezaurelor nu a fost încă determinată, dar este probabil semnificativă. Au fost descoperite peste 100 de monede din aur şi argint de diferite feluri, dar şi bijuterii din aur, printre care medalioane şi cercei. Cercetătorii au descoperit şi indicii geochimice în sol care arată că în sit s-au desfăşurat sacrificii de animale.

Unele monede sunt foarte rare, fiind bătute în diferite locuri din Imperiul Franc în prima jumătate a secolului VII. O piesă decorativă de tezaur prezintă un animal stilizat într-un stil caracteristic triburilor germanice, iar o alta prezintă un portret similar celor de pe unele bijuterii de provenienţă romană, conform unui studiu despre aceste descoperiri, publicat la sfârşitul anului trecut în jurnalul Medieval Archaeology.

Deocamdată nu se ştie ce zei păgâni erau veneraţi în acest sit, dar principala ipoteză este că ar fi fost vorba despre Wodan, versiunea germanică a zeului nordic Odin.

Astfel de oferte păgâne erau relativ comune în siturile de cult germanice din acea perioadă, conform lui Kort. Primii misionari creştini care au pătruns în această regiune s-au opus acestor ofrande pe care le numeau „aurul diavolului” sau „banii diavolului”. Saxonii care se creştinau trebuiau să se lepede de Wodan şi de ceilalţi zei şi să renunţe să facă ofrande constând în „diobolgelda” (aurul diavolului).

Kort a precizat că în cadrul săpăturilor arheologice din apropiere de Hezingen a fost descoperite 14 gropi în care erau poziţionaţi stâlpi pe aliniamente către răsărit şi apus. Din păcate nu s-au păstrat alte urme ale stâlpilor. În centrul acestui aliniament s-ar fi aflat un „stâlp sfânt” („stapol” în limba germanică) care conform unor surse creştine timpurii era folosit de păgâni pentru a-şi reprezenta zeii. Alinierea stâlpilor urmăreşte echinocţiile de primăvară şi de toamnă, momente importante în calendarul populaţiilor arhaice.

Conform studiului, ofrandele erau depuse la baza stâlpului sfânt la răsăritul şi apusul Soarelui la echinocţiu, probabil pentru a-i ruga pe zei să ofere fertilitate pentru pământurile agricole din jur.