The Financial Times: De ce amenințările nucleare ale Rusiei își pierd credibilitatea

Rusia își flutură iarăși armele nucleare. Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută NATO să nu-i permită Ucrainei să folosească muniție vestică pe teritoriul Rusiei. El a amenințat cu „consecințe grave”, atrăgându-le atenția aliaților Ucrainei că multe țări europene au „teritoriu mic” și „populație densă”, potrivit Rador Radio România.

Și, în caz că amenințarea va fi fost prea voalată, Dmitri Medvedev a complementat-o cu una și mai înfiorătoare. Citând declarația lui Putin, el a adăugat: „Utilizarea armelor nucleare tactice poate face și ea obiectul unor calcule greșite. Aceasta ar fi o greșeală fatală.”

Medvedev are reputația de mare amator de tărie. Dar pe de altă parte Moscova a recurs recent la fapte pentru a-i amplifica amenințările, organizând exerciții nucleare lână granița cu Ucraina.

Ceea ce nu a descurajat mai multe state NATO, inclusiv SUA, să facă cel mai nou pas pe scara escaladării, aprobând utilizarea armelor lor în interiorul frontierelor Rusiei.

Această nouă mutare reflectă un amestec de încredere de sine și neliniște. Aspectul pozitiv e că SUA și aliații lor europeni se tem acum mai puțin decât în urmă cu 18 luni că Putin va folosi arma nucleară.

Partea negativă e că ei sunt tot mai neliniștiți de situația de pe front. Noua disponibilitate de a-i permite Ucrainei să lovească poziții de artilerie și baze de rachete, inclusiv în interiorul Rusiei, reflectă îngrijorarea tot mai mare cum că Ucraina va pierde gradual războiul. Drept urmare, susținătorii vestici ai Kievului se simt nevoiți să tolereze riscuri mai mari pentru a menține Ucraina în luptă.

Disponibilitatea Vestului de a tolera un asemenea nivel de risc denotă o schimbare dramatică de gândire față de februarie 2022. Pe atunci țările NATO se codeau să-i trimită Ucrainei orice fel de armament ofensiv.

Acordarea fiecărui tip nou important de armament Kievului – rachete cu rază lungă, tancuri, avioane – a fost acompaniată de dezbateri îndelungate, chiar agonizante uneori, pe tema amenințării nucleare a Rusiei. Dar de fiecare dată când țările NATO au pășit peste prag, Kremlinul nu și-a transpus în fapte amenințările nucleare. Astfel a devenit din ce în ce mai ușor pentru Vest să facă pasul următor.

Însă dacă SUA și aliații nu mai sunt chiar atât de îngrijorați de retorica nucleară a Rusiei, nu înseamnă că exclud riscul complet. De fapt mai sunt unii responsabili occidentali care rămân extrem de îngrijorați de orice potențială escaladare pricinuită de autorizarea Ucrainei să folosească arme vestice în Rusia.

Îngrijorarea lor e aceea că Rusia va considera acest lucru o escaladare a războiului prin interpuși din partea Vestului și va trece la ceea ce consideră ea a fi un răspuns simetric – contra-lovituri pe teritoriul NATO. Fapt care ar aduce Rusia și NATO foarte aproape de un conflict direct, pe care conducătorii vestici au vrut mereu să-l evite. Se crede că doctrina militară rusă prevede că Moscova nu poate învinge într-un război convențional cu Vestul, astfel că apelează la utilizarea timpurie a armei nucleare.

În ciuda retoricii președintelui francez Emmanuel Macron, cum că în cele din urmă în Ucraina vor ajunge trupe franceze, NATO încearcă încă să mențină o linie roșie clară între ea și implicarea într-un conflict direct cu Rusia.

Recent, când Iranul a lansat un baraj de rachete contra Israelului, SUA și aliații lor s-au implicat direct, doborându-le. Ucraina nu a primit nici un fel de ajutor similar împotriva rachetelor rusești care-i distrug orașele și infrastructura – în parte și din cauza riscului ca forțele vestice să ajungă să tragă direct asupra celor rusești.

Chiar și acum, SUA restricționează drastic unde poate lovi Ucraina forțele ruse cu arme americane. Ucraina nu poate lovi decât acele forțe ruse care îi bombardează teritoriul de pe poziții adiacente graniței. Loviturile în adâncul teritoriului rus sunt excluse în continuare.

În ciuda temerilor privind potențiala reacție a Rusiei la ultima mutare, decidenții americani cred în continuare că împrejurările care pot declanșa un răspuns nuclear al Rusiei sunt destul de improbabile. Cele două cazuri cel mai frecvent menționate în acest sens ar fi momentul în care armata rusă ar fi pe punctul de a fi înfrântă, respectiv dacă armata de uscat ucraineană ar amenința Crimeea, anexată formal în 2014.

Cel mai apropiat punct de o criză nucleară reală pricinuită de Ucraina în care s-a aflat lumea a fost în octombrie 2022 – când Rusia a suferit o serie de pierderi catastrofale, inclusiv în Herson. A existat atunci un weekend în care conducătorii vestici au fost foarte îngrijorați că Rusia ar putea apela la arma nucleară.

Totuși, acea criză a dus și la întocmirea unui nou manual privind abordarea amenințărilor nucleare ale Rusiei, cel puțin a acelora care chiar par serioase. Pasul unu e să se discute cu omologii ruși și să se amenințe cu o implicare directă și masivă a Occidentului în război. Pasul doi e să se discute cu alte mari puteri – în special China și India – și să fie determinate să avertizeze și ele Rusia, preferabil public.

Pe moment, manualul se odihnește în sertar. Dar s-ar putea să fie nevoie să fie scos din nou mai înainte ca războiul din Ucraina să se încheie – într-un fel sau în celălalt.

Sursa: THE FINANCIAL TIMES / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba