The Financial Times despre AUR:  Un partid de extrema dreaptă modifică peisajul politic / România a constituit vreme de ani o excepție în Europa Centrală și de Est

Alegerile generale din România de pe 6 decembrie ar fi trebuit să fie cel mai anost scrutin din ultimele decenii. În schimb, un partid de extrema dreaptă, ivit aparent de nicăieri, a obținut 9% din voturi, scrie The Financial Times, citată de Rador.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune ultranaționalistă înființată acum un an, a exploatat frustrările generate de măsurile anti-pandemie, a fost susținută de Biserica Ortodoxă Română (BOR), a avut o strategie eficientă pe rețelele sociale și a fost dispusă să discute chestiuni tabu, devenind astfel pe neașteptate al patrulea cel mai mare partid din parlament.

România a constituit vreme de ani o excepție în Europa Centrală și de Est fiindcă nu avea un partid de extrema dreaptă proeminent, deși unele dintre partidele ei consacrate au mai flirtat cu iliberalismul. Acum, partidul populist AUR va intra în ambele camere ale parlamentului.

„A început o revoluție conservatoare”, a declarat cofondatorul AUR Claudiu Târziu la scurt timp după vot.
Prezența la vot a fost de 30%, cea mai scăzută de după colapsul comunismului în 1989. Acest minim istoric „arată că partidele au încetat să mai fie reprezentative”, a declarat Oana Popescu de la Global Focus, un grup de reflecție care a examinat succesul extremei drepte românești.

AUR a fost înființat pe 1 decembrie 2019, „ziua marii uniri” în România, în orașul de rezonanță istorică Alba Iulia. Orașul a fost ales pentru că acolo a avut loc proclamarea unirii României cu Transilvania, anterior parte a Ungariei, în urma primului război mondial. AUR militează pentru unirea tuturor teritoriilor în care locuiesc români, în special statul vecin Moldova.

Dl Târziu s-a numărat printre organizatorii unui referendum constituțional din 2018 pentru interzicerea căsătoriei homosexuale. Referendumul a eșuat din cauza prezenței reduse la vot, însă coaliția eterogenă de conservatori pe care el a atras-o a contribuit la nașterea noii forțe politice, a declarat Laura Ștefan de la grupul de reflecție Expert Forum din București.

Referendumul a fost puternic susținut și de BOR, care joacă un rol însemnat în societatea țării. Noul partid s-a folosit în campania electorală de legăturile pe care deja le avea cu BOR. Liderii bisericii au promovat partidul găzduind discuții cu membri AUR la canalele sale TV cu audiență mare.

Un moment important al campaniei a fost acela în care guvernul a interzis o întrunire publică în onoarea sfântului Andrei, unul dintre cei mai importanți sfinți ai României, din cauza pandemiei. Un cleric conservator din orașul costal Constanța a anunțat că sărbătoarea va avea totuși loc, în vreme ce poliția nu a intervenit, ci doar a asistat la eveniment.

„Rolul bisericii în societate a fost foarte mult discutat pe rețelele sociale. A fost un subiect de foarte mare interes”, a declarat dna Popescu. „Totuși, nici unul dintre partidele consacrate nu a îndrăznit să se atingă fățiș de această discuție”, din cauza rolului influent pe care-l are biserica în societate, ceea ce face din ea un subiect tabu pentru politicienii de centru.

AUR a exploatat totodată și inegalitatea economică, mai cu seamă în felul în care este ea percepută de diaspora românească din Europa de Vest.

„Multe voturi au venit de la români care fac munci grele în străinătate, cum ar fi în agricultură și construcții”, a declarat dna Ștefan. „Ei se simt excluși. Și dacă le poate promite cineva viața pe care n-o au, e ușor să să te folosești de naționalism pentru a le spune oamenilor că sunt minunați și provin dintr-o țară minunată.”

Partidul a organizat proteste împotriva efectelor economice ale măsurilor anti-pandemie. A înfierat totodată și influentele „companii străine care își scot profiturile din România”. Într-un mesaj care a prins la proprietarii de mici firme, liderii AUR au făcut campanie împotriva închiderii piețelor pentru micii fermieri locali, în timp ce marilor lanțuri de supermarketuri cu patroni străini li se permitea să funcționeze în continuare.

Numai 3% din întreg electoratul a votat cu AUR la alegeri, dar partidul tot poate fi un ghimpe în coasta următorului guvern, care va fi probabil unul de coaliție, condus de actualul ministru al finanțelor Florin Cîțu, de la Partidul Național Liberal (PNL).

Dl Cîțu e un economist care a studiat în SUA și a fost angajat al Băncii Europene de Investiții și al băncii centrale a Noii Zeelande. Fostul premier Ludovic Orban, care în sondaje avea un avans convingător, a demisionat săptămâna trecută după ce PNL ieșise pe locul doi, surclasat de social-democrații de stânga, un partid asaltat ani de zile de scandaluri de corupție.

Noul guvern va avea de furcă cu o economie grav afectată de pandemie și cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB. Rating-ul de credit e doar cu o gradație deasupra celei de „junk” [„gunoi”].

El va trebuie de asemenea să amelioreze nivelul scăzut al încrederii publice în instituții. Dna Popescu a subliniat că doar 11% din alegători au încredere în parlament și numai 28% în președinte, conform sondajelor. BOR, pe de altă parte, e una dintre instituțiile care se bucură de cea mai mare încredere, cu 55%.

Dna Popescu a afirmat că deși euroscepticismul nu a jucat până acum un rol relevant în discursul politic din România, problemele economice pot duce la nemulțumiri tot mai mari în privința apartenenței la UE.

„Dacă există un pericol de decuplare de la valorile europene, el există nu din cauză că oamenii ar fi împotriva acelor valori, ci din cauza subdezvoltării cronice”, a declarat ea.

Sursa Foto: The Financial Times/ Articol de Valerie Hopkins/ Rador/ Traducere: Andrei Suba