The Financial Times: UE își testează poate cel mai eficient instrument anti-China de până acum / În vizor: două firme care licitează în România pentru a obține contracte legate de un parc de energie solară

Anul trecut a intrat în vigoare legea subvențiilor străine (FSR) a UE, care îi permite Bruxelles-ului să le blocheze accesul la licitații pentru contracte publice, la fuziuni și achiziții, ba chiar și la oferirea de bunuri și servicii pe piața unică, firmelor subvenționate de guverne străine. Ideea aflată la baza legii e extinderea regimului subvențiilor de stat din UE și la guvernele din toată lumea, potrivit Rador Radio România.

În teorie, e o schimbare masivă, ne-am zis cu toții. Ar putea afecta drastic abilitatea companiilor chineze de a opera în UE, ne-am zis cu toții. Depinde de implementare, ne-am zis cu toții.

Ei bine, direcția piețe interne (GROW, cum o alintă amicii) a început să anunțe investigații privind contracte de achiziții publice – și chiar sunt foarte interesante. După cum au detaliat colegii mei, prima privește o companie feroviară chineză care a licitat pentru a-i livra Bulgariei trenuri electrice, iar a doua vizează două firme energetice care licitează pentru a obține contracte legate de un parc de energie solară în România.

Spre evidenta încântare a comisarului piețelor interne Thierry Breton, compania feroviară s-a retras de la licitație la scurt timp după anunțarea investigației. S-a stabilit astfel un precedent deloc neglijabil – Camera de Comerț China-UE s-a declarat deja „grav îngrijorată” – care evidențiază puterea potențială a noului instrument de care dispune Comisia Europeană.

Și iată de ce.

Unu la mână, comparativ cu anchetele desfășurate prin instrumente de protecție comercială, cum ar fi taxele anti-dumping și anti-subvenții, anchetele FSR se desfășoară mult mai rapid. Termenul-limită pentru decizia de eligibilitate e de 110 zile lucrătoare de la anunțul că o firmă licitează pentru un contract.

În al doilea rând, instrumentul îi permite Comisiei să solicite cantități masive de informații de la companii pentru a determina dacă au primit subvenții directe ori indirecte, inclusiv credite de stat sau de la bănci controlate de stat, credite de export garantate sau dacă au relații comerciale cu propriul guvern. Partenerii comerciali ai Chinei se plâng mereu de dificultatea de a desluși finanțele opace ale companiilor chineze: iată că avem aici un reflector destul de puternic.

După cum pare să se fi întâmplat în cazul contractului feroviar, companiile chineze ar putea foarte bine să decidă că încercarea de a trece de verificare reprezintă o bătaie de cap prea mare. Bregt Natens de la firma de avocatură Baker McKenzie din Bruxelles a declarat: „Odată ce Comisia începe să investigheze, ea va cere probabil o grămadă de informații pe care companiilor nu le place să le dezvăluie, iar dacă nu vor să le furnizeze, probabil vor renunța cu totul”.

În al treilea rând, investigațiile pot începe automat, în virtutea obligației din UE ca firmele să înștiințeze Comisia. Ele nu se bazează pe o reclamație din partea concurenței din interiorul UE sau a unui guvern membru. Comparați situația cu piruetele politice la care trebuie să recurgă Comisia pentru a începe anchete comerciale anti-dumping și anti-subvenții. Printre exemplele actuale se numără și investigarea anti-subvenție a importurilor de automobile electrice din China, chiar dacă ea a fost inițiată de direcția comercială din proprie inițiativă, nu la plângerea vreunei companii ori vreunui stat membru.

Suntem încă în etapa timpurie, dar investigarea subvențiilor străine a demonstrat deja că poate demara rapid și că are mijloace eficiente de control. Și ce e remarcabil e că GROW investighează două companii chineze de energie solară, cu toate că pe moment Comisia a decis să se abțină de la anchete de protecție comercială referitoare la importurile de panouri solare din China. Mai cu seamă în acele ramuri industriale în care investițiile străine directe pot fi la fel de importante precum comerțul transfrontalier, FSR poate fi etichetată o politică DE URMĂRIT, cu litere foarte mari.

Sursa: THE FINANCIAL TIMES / Rador Radio România