The Financial Times: UE trebuie să denunțe nebunia alegerilor Covid-19 ale Poloniei. O cale perfect adecvată și deplin legală de amânare a scrutinului există

Europa e în carantină. Politicienii de pretutindeni se concentrează pe un singur lucru: bătălia cu Covid-19. Numai în Polonia nu, unde cel mai important subiect de dezbatere din ultima vreme este dacă alegerile prezidențiale programate pe 10 mai ar trebui să mai aibă loc. Partidul Lege și Justiție (PiS) aflat la putere e hotărât să le țină. Partidele din opoziție, unii membri ai partenerului mai mic de coaliție al PiS și trei sferturi din public se opun.

Guvernul a impus deja schimbări ale legii electorale care permit celor aflați în carantină și celor peste 60 de ani să voteze prin corespondență. Săptămâna trecută PiS a cedat și în fața riscurilor forțării alegătorilor să iasă la vot și a decis ca întregul scrutin să fie prin corespondență. Această nebunie inutilă spune mult despre oportunismul politic al PiS și despre disprețul lui pentru normele democratice.

Franța a fost ultima țară europeană care a ținut alegeri la nivel național – cu o zi înainte de declararea carantinei. Acel vot a fost criticat fiindcă a accelerat răspândirea virusului; al doilea tur de scrutin a fost amânat. Serbia, România și Macedonia de Nord și-au amânat alegerile. Până și Rusia și-a amânat referendumul pentru extinderea mandatului președintelui Vladimir Putin.

Și Polonia de ce nu? Un președinte disciplinat, dispus să-i ștampileze automat manevrele neconstituționale, e esențial pentru modul de guvernare al PiS. Actualul președinte provenit din PiS, Andrzej Duda, conduce în sondaje. Dar PiS se teme că sistemul de sănătate, prost finanțat, va ceda sub presiune și dl Duda va plăti prețul. Cadrelor medicale li s-a pus deja în vedere să nu vorbească public despre condițiile din spitale. Vin vremuri grele. Deci trebuie să se meargă mai departe cu votul.

Aici, problemele sunt evidente. Riscurile de sănătate sunt reduse prin votul prin corespondență, dar tot rămân considerabile. Trebuie înființate peste 20.000 de comisii electorale locale, iar membrii lor instruiți. Sute de mii de alegători vor trebui să călătorească la domiciliul oficial pentru a-și ridica buletinele de vot. Aproximativ 16 milioane de buletine de vot, fiecare dintre ele potențial purtător al virusului, vor trebui livrate, deschise și numărate de mână. Va fi nevoie de echipamente de protecție, de care spitalele poloneze duc deja lipsă. Dacă votul va intra în al doilea tur, toate acestea se vor repeta, fix în momentul în care e prognozat vârful pandemiei.

Mai sunt și alte probleme. Polonia nu are nici o experiență a votului prin corespondență și numai o lună la dispoziție pentru a organiza unul. Deci frauda electorală va fi ușor de comis și greu de detectat. Mai sunt și obstacolele din calea campaniei electorale. Măsurile de urgență au interzis întrunirile cu mai mult de două persoane. În aceste vremuri extraordinare, atenția presei va înclina inevitabil către oameni aflați deja în funcție. Acestea nu sunt condiții favorabile pentru desfășurarea unor alegeri libere, corecte și informate.

O cale perfect adecvată și deplin legală de amânare a scrutinului există. Constituția poloneză interzice alegerile în cursul stării de urgență și pe o perioadă de trei luni după expirarea acesteia. Ar trebui declarată o stare de dezastru natural și ar trebui anunțate alegeri la o dată provizorie, peste șase ori 12 luni. E posibil ca și atunci să fie nevoie de o formă de vot prin corespondență ori electronică. Dar nu există vreo nevoie de a se grăbi lucrurile într-acolo.

Atât președintele PiS Jaroslaw Kaczynski cât și premierul Ungariei Viktor Orban au răspuns la criza Covid-19 în așa fel încât să-și sporească puterea. Cum era de așteptat, replica celorlalte guverne din UE a fost lipsită de vlagă. Nici unul nu a criticat fățiș Ungaria; nici unul nu a pomenit măcar de Polonia. Desigur, polonezii decid când și cum țin alegeri. Dar acest lucru nu înseamnă că restul UE ar trebui să întoarcă ochii atunci când se iau decizii care subminează principiile pe care blocul a fost construit. O reacție care nu ar face altceva decât să scoată în evidență ceea ce e știut deja ar putea înclina balanța într-o bătălie pe care PiS nu a câștigat-o încă.

Dl Duda ar putea câștiga un vot acum – dar el, sau oricine va câștiga, nu va avea un mandat credibil. Învingătorul va fi încoronat drept „Președintele Corona”. Ar fi dificil să-i strângi mâna.

Sursa: The Financial Times / Articol de John Dalhuisen, scriitor și membru al European Stability Initiative; a contribuit Piotr Buras, directorul biroului din Varșovia al European Council on Foreign Relations / Traducere: Andrei Suba (Rador)

Foto: Președintele PiS, Jaroslaw Kaczyński, omul forte al Poloniei / Sursa: Facebook