The Jerusalem Post: Europa trebuie să aleagă o tabără: Organizația teroristă sau democrația liberală? Acțiunile premierilor belgian și spaniol încurajează antisemitismul și distrug viața evreiască în Europa

Nu avem cu toții același nivel de acces la informațiile privind deplina amploare barbară a atrocităților comise de Hamas împotriva civililor israelieni pe 7 octombrie.

Unii ar putea fi încă nesiguri în privința detaliilor exacte ale acelor ore îngrozitoare în care Hamas și Jihadul Islamic au pătruns pe teritoriul suveran al Israelului, încălcând un armistițiu în vigoare la acel moment cu scopul de a omorî, viola și mutila oameni fără nici un fel de distincție legată de vârstă ori sex și de a duce înapoi în vizuina lor din Fâșia Gaza 240 de ostatici.

Dar putem fi siguri că premierul belgian Alexander De Croo și premierul spaniol Pedro Sanchez cunosc foarte bine aceste detalii, relatează The Jerusalem Post, citată de Rador Radio România.

Acești conducători știu adevărul

La fel ca mulți alți conducători europeni, De Croo și Sanchez s-au întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu și cu președintele Isaac Herzog la Ierusalim. Apoi au mers spre sud, în kibbutzul Be’eri de la granița cu Gaza, pentru a vedea cu ochii lor distrugerea provocată de Hamas.

Sanchez, premierul țării care deține președinția rotativă a Consiliului European [sic! Consiliul UE] (următoarea la rând e Belgia), a condamnat fără echivoc atacurile teroriste și a afirmat dreptul absolut al Israelului de a se apăra. Până acum, totul bine și cu nimic mai prejos decât ne-am fi așteptat de la niște conducători de democrații europene.

Apoi, împreună cu omologul său belgian, Sanchez a mers la punctul de trecere a frontierei Rafah, în continuarea misiunii lor diplomatice, însă acolo s-au dedat la un cinism politic care îi înjosește nu numai pe ei, ci și UE.

La conferința lor de presă de la Rafah amândoi păreau să fi uitat numele organizației teroriste, Hamas, cea care a omorât și măcelărit vreo 1.200 de israelieni. Aceeași organizație care guvernează Fâșia Gaza, care folosește școli și spitale pentru a lansa atacuri armate asupra Israelului, aceeași care își ascunde soldații în tuneluri subterane și comandanții în hoteluri de lux din Qatar – în vreme ce supușii ei palestinieni suferă consecințele faptelor ei.

Aceeași organizație care guvernează astăzi Fâșia Gaza pentru că pe funcționarii Autorității Palestiniene i-a aruncat de pe clădiri înalte sau i-a legat de motociclete și le-a târât cadavrele pe străzile din Gaza. Aceasta este Hamas, domnilor prim-miniștri. Aceea desemnată de UE, pe care o prezidați în acest moment, drept organizație teroristă.

La Rafah au optat să condamne Israelul, nu Hamas. Au cerut încetarea imediată a focului, însă, nu se știe de ce, cerința eliberării imediate a ostaticilor n-a mai venit.

De Croo și Sanchez aveau de făcut la acel moment o alegere clară și încă mai pot s-o facă, aceea între a susține o democrație liberală de-o seamă cu țările lor împotriva terorismului, respectiv a-i susține pe teroriști. Săptămâna trecută ei au optat pentru ambele variante în decursul a numai câteva ore, aparent în funcție de locul în care se aflau atunci când au trebuit să opteze.

Chiar și astăzi mai mult de jumătate din ostatici sunt în continuare captivii Hamasului. Și cum organizația teroristă a violat termenii armistițiului temporar, cum a tergiversat chiar și acele puține eliberări pe care le-a permis în cel mai cinic mod pentru a asigura suferință maximă pentru familiile israeliene, cu siguranță că de acum trebuie să-i fie cât se poate de limpede oricărui politician european că singura condiție posibilă pentru orice fel de armistițiu permanent este eliberarea imediată a tuturor ostaticilor și dispariția amenințării teroriste – a Hamas – din Fâșia Gaza.

Nu se poate pune nici un fel de echivalență între Israelul democratic, Israelul forțat să se lupte cu dilema morală de a elibera trei teroriști palestinieni violenți condamnați în instanță în schimbul unui singur copil israelian, și Hamas, care în schimbul celor trei teroriști violenți ai săi s-a asigurat că eliberează din încarcerarea în izolare cât mai puțini copii israelieni cu putință.

Dar, pentru niște conducători europeni precum De Croo și Sanchez, se pare că uneori Israel și Hamas nu reprezintă decât două fațete ale aceleiași monede, alegând una în funcție de locul în care își țin conferința de presă. Israelul realizează cine vine să ofere cu adevărat solidaritate și compasiune. Iar noi, evreii europeni, ne putem trage propriile concluzii.

Noi înțelegem că Europa, care a susținut de bună voie și pe bună dreptate atacul armat asupra Serbiei pentru a scăpa Balcanii de răul lui Slobodan Miloșevici și a sprijinit bombardarea Mosulului pentru a scăpa întreaga lume de ISIS, are criterii diferite atunci când vine vorba de statul evreiesc. Aparent are criterii diferite pentru evrei, iar pentru acest lucru există un cuvânt. Din fericire, aceleași criterii nu au fost aplicate și în cazul bombardării Germaniei de către Aliați pentru a scăpa de naziști.

Și mai știm de asemenea cum ajunge să fie perceput acest mesaj la nivelul străzii europene – și nu numai – și cum se transformă în atacuri antisemite împotriva evreilor din orașele noastre, atacuri care s-au multiplicat exponențial în ultimele săptămâni. Dacă există într-adevăr o echivalență morală între victimă și făptaș, nu-i așa că nu e câtuși de puțin surprinzător că cetățenii evrei de pe străzile Europei sunt vânat permis în aceeași măsură cu victimele israeliene din kibbutzul Be’eri?

Anul acesta, unele state UE, inclusiv Spania, au anunțat cu mare tam-tam planuri grandioase de combatere a antisemitismului și de încurajare a vieții evreiești. Pe Belgia încă o mai așteptăm.
Acțiunile de săptămâna trecută ale actualului președinte al Consiliului UE și ale colegului său belgian încurajează antisemitismul și distrug viața evreiască în Europa.

Sursa: The Jerusalem Post/ Articol de Ariel Muzicant (președintele Congresului Evreiesc European [care funcționează precum un parlament al comunităților evreiești din Europa – n.trad.]) / Rador Radio România/ Traducere: Andrei Suba