The Moscow Times: Umbra influenței Rusiei planează masiv în Europa de Est / În Georgia, România și Moldova strategiile de război ribrid devin tot mai sofisticate

De la 100 de zile de proteste continue în Georgia din cauza contestării rezultatelor alegerilor, până în România, cu excluderea favoritului Călin Georgescu la reluarea alegerilor prezidențiale din mai: umbra influenței Rusiei planează masiv asupra Europei de Est, potrivit Rador Radio România.

Experții spun că aceste incidente fac parte din strategia mai largă a Kremlinului de a semăna neîncredere și de a influența alegerile în ceea ce consideră că este sfera sa de influență, deoarece aceste țări încearcă să aprofundeze cooperarea cu Occidentul.

Modelele de interferență electorală observate în Georgia, România și Moldova evidențiază o realitate tulburătoare pentru Europa: strategiile de război hibrid ale Moscovei devin din ce în ce mai sofisticate și omniprezente.

Peste trei ani de război în Ucraina și eșecul de a preveni înlăturarea aliatului Bashar al-Assad din Siria au scos la iveală slăbiciunile armatei Rusiei, cândva considerată a fi una dintre cele mai puternice din lume.

Într-un articol comun pentru Financial Times, șefii MI6 și CIA au avertizat că Rusia își intensifică abordarea de război hibrid, mutând atenția de la dominația militară convențională, la destabilizarea democrațiilor din interior – „răspândind minciuni și dezinformare, menite să creeze breșe între noi”.

Potrivit strategiei Kremlinului, „capturarea statului implică instalarea de oligarhi aliniați la Rusia și de guverne marionetă pentru a controla națiunile prin corupție, în timp ce suprimă societatea civilă, mass-media independente și opoziția politică”, a declarat Batu Kutelia, fost ambasador al Georgiei în SUA și fost șef al Serviciului de Informații Externe al Georgiei.

Rusia neagă constant că ar fi intervenit în alegerile din alte țări.

În Georgia, victoria partidului populist Visul Georgian la alegerile parlamentare din noiembrie a stârnit indignarea cetățenilor, declanșând 100 de zile consecutive de proteste, în desfășurare.

Controlat de Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat om al țării care a făcut avere în Rusia, Visul Georgian a început ca un partid pro-UE, liberal, occidental, dar în ultimii ani a urmat politici mai iliberale și s-a aliniat mai strâns cu Rusia – chiar dacă majoritatea populației este în favoarea unei apropieri mai strânse de UE.

Observatorii electorali și OSCE au recunoscut că, deși alegerile din Georgia au fost afectate de condițiile de concurență inegale, cadrul legal a fost considerat suficient pentru a susține credibilitatea rezultatelor.

În România, Georgescu, un ultranaționalist până acum puțin cunoscut, a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, deși sondajele anterioare estimau pentru el un procent cu o singură cifră.

Documentele desecretizate ale serviciilor secrete române au arătat că Rusia a lansat o acțiune „hibridă” împotriva României prin atacuri cibernetice, diseminare de dezinformare și țintirea vulnerabilităților din sistemele informaționale. Între timp, campania media a lui Georgescu a fost coordonată de un „actor statal” care a plătit peste 100 de influenceri pe TikTok, pentru a-i impulsiona campania în cele două săptămâni anterioare alegerilor.

După ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie, Biroul Electoral al României a anunțat, duminică, invalidarea candidaturii lui Georgescu la președinție din cauza acuzațiilor că a încălcat legislația împotriva extremismului. Reluarea alegerilor prezidențiale este stabilită pentru luna mai.

În context, guvernul a decis să expulzeze doi diplomați ruși având legătură cu eforturile de interferență pe scară largă.

Și în Moldova, președintele în exercițiu, Maia Sandu, a câștigat realegerea cu aproape 20%, în timp ce un referendum UE a trecut cu o marjă infimă de aproximativ 1%.

Oficialii moldoveni estimează că Moscova a investit 100 de milioane de dolari în eforturile sale de a influența rezultatele alegerilor și referendumului în 2024. Ilan Șor, un oligarh moldovean fugar, care locuiește acum la Moscova, și-a finanțat operațiunile cu sprijinul Kremlinului, prin direcționarea banilor direct în conturile bancare ale moldovenilor, sub formă de „pensii bonus”, pentru a le cumpăra voturile (împotriva lui Sandu).

Oficialii au descris, de asemenea, o campanie de dezinformare pe scară largă, stârnind temeri de război dacă referendumul avea să treacă și susținând în mod fals că Bruxelles-ul ar urmări să îndoctrineze copiii să devină homosexuali sau transsexuali.

Rusia pare să fi adoptat din ce în ce mai mult această formă de război hibrid încă de la rapoartele pe scară largă despre eforturile Moscovei de a influența alegerile prezidențiale din SUA din 2016.

Acum, momentul este deosebit de avantajos pentru Moscova. Ascensiunea populiștilor de dreapta, care sunt în general mai deschiși față de Rusia, combinată cu poziția izolaționistă a președintelui american Donald Trump, a creat condiții care permit interferențelor externe să adâncească diviziunile.

În timp ce obiectivele Rusiei de a exploata rupturile societale și de a semăna neîncrederea în instituții se aplică atât țărilor UE, cât și statelor post-sovietice, „există o diferență între tipurile de narațiuni folosite”, spune Laura Jasper, analist strategic la Centrul de Studii Strategice de la Haga.

„În UE, ei nu creează povești, ci mai degrabă amplifică diviziunile care există deja, cum ar fi cele pe tema migrației – și în Germania, în special, privind ecologizarea economiei”, a spus Jasper.

Asta aliniază subtil opinia publică la ideologiile susținute de Kremlin, aceasta fiind o tehnică mai eficientă decât dezinformarea totală.

În timp ce în statele post-sovietice se îndreaptă către integrarea în UE, accentul se pune pe „semănarea neîncrederii în instituțiile democratice și atacarea agresivă a acestui tip de guvernare”, a spus ea.

În UE, guvernele și mass-media evidențiază frecvent amenințările cu dezinformarea și interferența electorală.

Cu toate acestea, „nu începe cu două săptămâni înainte de alegeri”, spune Jasper, subliniind necesitatea unor măsuri structurale mai degrabă decât a celor reactive.

În timp ce autoritățile continuă să introducă noi inițiative, „dând nume noi acelorași probleme de bază”, spune Jasper, cum ar fi cel mai recent cadru, FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference), multe dintre aceste eforturi nu au transparența și recunoașterea faptului că dezinformarea există și este adesea dificil de identificat.

„Relansarea” libertății de exprimare pe platformele de socializare precum X și Facebook nu a făcut decât să accelereze și să complice eforturile de formare a unui front unit împotriva campaniilor de dezinformare și a influenței străine. Jasper o numește „o sabie cu două tăișuri”.

Sursa: THE MOSCOW TIMES / Rador Radio România / Traducerea: Cristina Zaharia