The New York Times: 80.000 de soldați ruși au rămas la frontiera cu Ucraina / SUA și NATO au început manevrele militare cu 28.000 de militari

Înalți oficiali ai Administrației Biden afirmă că Rusia și-a retras doar câteva mii de soldați de la frontiera cu Ucraina, deși, luna trecută, Moscova dăduse de înțeles că va reduce tensiunile din această regiune instabilă, scrie The New York Times, citată de Rador.

Înalți oficiali ai Departamentului Apărării au declarat că aproximativ 80.000 de militari ruși au rămas pe diverse porțiuni ale frontierei cu Ucraina, numărul lor reprezentând în continuare cea mai masivă forță prezentă acolo după ce Moscova a anexat Crimeea, în 2014.

Armata rusă a ordonat retragerea unor unități în cazărmi până pe 1 mai, iar ele chiar s-au îndepărtat de frontieră, după cum afirmă oficialii. Dar multe unități și-au lasat acolo camioanele și blindatele – semn că ele ar putea reveni dacă președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, decide să le mobilizeze din nou.

Marți, președintele Biden a declarat că există ‘speranțe și așteptări’ în privința unei eventuale întâlniri cu Putin în timpul vizitei sale în Europa, programată în iunie, când el va participa la summitul NATO de la Bruxelles. Administrația și-a însoțit oferta legată de întâlnire – un simbol important al influenței crescânde a Moscovei în arena internațională – cu o înăsprire a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza atacurilor sale informatice, din cauza amestecului în alegeri, din cauza amenințărilor la adresa Ucrainei și din cauza otrăvirii liderului opoziției, Alexei A. Navalnîi.

Oficialii administrației afirmă că ei au interpretat prezența continuă a trupelor la frontiera cu Ucraina ca pe un mesaj din partea lui Putin care ar consona – sau, de fapt, ar minimaliza – numărul trupelor implicate în manevrele americane și ale NATO din Europa.

Manevrele coordonate de americani, Defender Europe, au început oficial în cursul zilei de marți. Ele implică 28.000 de militari din SUA și din cadrul țărilor europene aliate, iar manevrele se vor dsfășura în următoarele două luni pe teritoriul Albaniei și în ale regiuni din Europa de Est, chiar ‘la ușa’ lui Putin. Iar luna viitoare, NATO va începe noi manevre, numite Steadfast Defender 21, în România și Portugalia.

Experți în probleme militare au subliniat că mobilizarea de trupe de către Putin este făcută cu clara intenție de a fi vizibilă, din dorința de ‘a-și arăta mușchii’, demersul înscriindu-se în modul obișnuit de operare al Kremlinului, mai ales la începutul noii președinții americane.

Oficialii mai spun că se prea poate ca Putin să caute totodată să pună la încercare fermitatea lui Biden. Dar pericolul constă în faptul că orice comasare militară ar putea scăpa de sub control sau ar provoca o criză și mai gravă.

“În toată această strategie deliberată, există riscul ca lucrurile să meargă prost, iar semnalele să fie greșit interpretate“, a declarat Ian Lester, vicepreședintele Fondului German Marshall. “Un avion ar putea fi doborât. S-ar putea întâmpla ceva“.

Oficialii americani spun că nu știu exact ce anume vrea să facă Putin prin această mobilizare de forțe sau ce dorește să dea de înțeles prin a nu-și duce până la capăt anunțul pe tema retragerii. Această ambiguitate s-ar putea înscrie în calculele liderului rus.

“Au păstrat în regiune o forță suficient de letală, retrăgându-și doar o mică parte“, a declarat generalul-maior Michael S. Repass, fost comandant, acum în retragere, al forțelor pentru Operațiuni Speciale ale SUA din Europa, în prezent, consultant pentru operațiunile speciale ale NATO din Ucraina.

“Asta îmi arată că ei s-ar putea să revină mai târziu, atunci când momentul și circumstanțele vor fi mai avantajoase pentru Rusia“, a mai spus generalul Repass. “Asta o se întâmple din nou”.

Joi, secretarul de stat, Antony J. Blinken, se va afla la Kiev “pentru a reafirma sprijinul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața continuei agresiuni din partea Rusiei”, a arătat într-o declarație purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Dar, potrivit unor oficiali, Blinken va căuta totodată niște căi prin care să mai scadă temperatura din regiune. El va vorbi despre ambițiile Ucrainei de a deveni membră NATO – Kievul dorește să se alăture alianței – o decizie care ar provoca furia Moscovei.

“Este aproape sigur că manevrele NATO vor avea o influență asupra deciziei Rusiei de a-și păstra o prezență militară semnificativă la frontiera ruso-ucraineană”, a declarat James G. Stavridis, amiral în retragere și fost comandat din cadrul NATO. “Mesajul pe care Vladimir Putin urmărește să îl transmită este simplu: Ucraina nu trebuie nici măcar să se gândească să devină membră NATO. După cum nici NATO nu trebuie să îi facă o asemenea ofertă. Orice mișcare în această direcție va duce la intervenția Rusiei”.

Unii oficiali americani afirmă că mobilizarea de trupe este menită mai ales să demonstreze o ratare din partea Statelor Unite și a Europei și să arate clar Kievului limitele sprijinului occidental. Aceiași oficiali spun că Rusia dorește să provoace reacția Occidentului, dar reacția acestuia nu va răspunde speranțelor guvernului ucrainean.

Se prea poate ca Rusia să-și fi atins deja obiectivul. Statele Unite au anunțat că se pregătesc să impună Moscovei noi sancțiuni, exprimându-și totodată un sprijin puternic față de Ucraina. Dar Administrația Biden nu a făcut niciun pas înainte în privința aderării la NATO și nici nu a sporit semnificativ sprijinul militar oferit Kievului.

Pentru Crimeea, aprovizionarea cu apă rămâne un motiv de fricțiuni. Dacă Rusia pătrunde și mai mult pe teritoriul ucrainean, Ucraina își va pierde controlul asupra rețelelor de apă din Crimeea, întărit de ea după anexarea din 2014.

Înalți oficiali americani estimează că o tentativă de a-și păstra controlul asupra apei rămâne un pericol real. Moscova s-a mai jucat cu frontierele și în alte teritorii ocupate. Forțele rusești își modifică regulat marja de control asupra unor regiuni ocupate din Georgia.

Dar problema apei mocneşte de șapte ani, iar Rusia nu a făcut niciodată vreo mișcare pentru a controla aprovizionarea cu apă. Ieșirea din Crimeea și intrarea în alte regiuni de pe teritoriul ucrainean ar provoca o puternică reacție din partea comunității internaționaale, iar oficialii ruși vor trebui să hotărască dacă toate astea merită, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere diplomatic.

Andrea Kendall-Taylor, profesor la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană și fost ofițer al serviciilor de informații specializate în Rusia, afirmă că orice tentativă a Moscovei de a obține controlul asupra rețelelor de apă ar fi dificilă.

“Asta ar cere ca forțele rusești să le preia, să le organizeze și să-și mențină controlul asupra lor, ceea ce ar fi costisitor pe termen lung“, afirmă ea.

Dna Kendall-Taylor mai spune că Moscova a simțit reorientarea guvernului ucrainean spre o poziție mai pronunțat antirusească. “În principal, demersurile rusești vizează presiuni asupra ucrainenilor, încercând totodată să demonstreze limitele eventualelor eforturi pe care SUA și Europa le-ar depune în sprijinul Ucrainei“, spune ea.

În vederea contracarării Moscovei, Administrația Biden și-ar putea spori ajutorul militar acordat Ucrainei. Dar asta, din nou, necesită o mișcare echilibrată, după cum relevă înalți oficiali ai administrației.

Tertipul ar fi o întărire a puterii militare ucrainene astfel încât o invazie a Rusiei să pară ca și când ar fi greu de inițiat, dar fără ca armata să fie întărită până într-atât încât Rusia să se simtă amenințată și să creadă că trebuie să acționeze.

Sursa: The New York Times/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga