The New York Times: Andrew Tate credea că e mai presus de lege. România i-a dovedit că se înșală / După ce a căutat un loc unde „corupția e la îndemâna oricui”, influencer-ul popular printre tineri a ajuns acuzat de trafic de persoane și de viol

Andrew Tate, un bătăios influencer din mediul online, autoîncoronat drept „rege al unei masculinități agresive”, nu și-a ascuns niciodată motivul pentru care a ales România ca domiciliu și ca bază de afaceri, scrie publicația americană The New York Times, citată de Rador.

„Îmi place să trăiesc într-o societate în care banii, influența și puterea mea înseamnă că nu sunt supus sau reținut de vreo lege”, le spunea Tate admiratorilor săi.

Dar, ca mai tot din ce le-a spus fostul kickboxer milioanelor de admiratori ai săi din mediile de socializare, în majoritate bărbați tineri, – inclusiv faptul că ar fi miliardar și ar deține 19 pașapoarte – convingerea lui Tate, potrivit căreia România ar fi un paradis fără riscuri pentru un comportament antisocial, s-a dovedit mai degrabă o fantezie decât o realitate.

În decembrie, autoritățile române i-au arestat pe Tate, cetățean atât al Statelor Unite, cât și al Marii Britanii, și pe fratele său mai mic, Tristan, sub acuzația de trafic de persoane, viol și formarea unei bande de crimă organizată. Reținuți timp de trei luni într-un penitenciar din București, capitala României, ambii împricinați, care resping toate acuzațiile, se află acum sub arest la domiciliu, așteptându-și procesul.

Domiciliul lor e un întreg complex, întins pe o stradă murdară din Voluntari, un oraș din apropierea Bucureștiului, presărat cu noi blocuri-turn cu birouri strălucitoare și cu terenuri virane abandonate. Seamănă mai degrrabă cu un depozit decât cu bârlogul unui bărbat care s-a lăudat cu o bogăție imensă și care a postat videoclipuri cu el în avioane private, alături de femei frumoase, sau conducând mașini de mare viteză.

Mașinile scumpe, care odinioară împânzeau curtea – inclusiv un Rolls-Royce, un Porsche, un Aston Martin și un BMW – au dispărut toate, fiind confiscate de autoritățile române. Singura mașină rămasă este o Lada rusească urâtă. Aia nu merita confiscată.

În clasamentele guvernelor curate, România se află în continuare în urma colegilor lor din țările membre ale Uniunii Europene. Într-un clasament de anul trecut al organizației Transparency International cu privire la percepția gradului de corupție, doar Bulgaria și Ungaria înregistrează un punctaj inferior. Și, conform raportului din 2022 al Departamentului de Stat (al SUA, n. red.) pe tema traficului de persoane, România „rămâne un fief important al traficului sexual din Europa”.

Dar, în ultimii ani, România a depus eforturi serioase pentru a combate corupția endemică și infracționalitatea la nivel general, care erodau țara de multă vreme și care, pare-se, l-au atras pe Tate. Înaintea arestării, el declara că îi place să trăiască în țări în care corupția e la îndemâna tuturor și unde oricine poate să plătească 50 de dolari mită ca să scape de o amendă pentru viteză excesivă.

Eugen Vidineac, avocatul român care îl apără pe Tate, a declarat că clientul său „a spus multe prostii”, dar că, după arestarea sa, „a încetat să mai considere România drept o țară coruptă”.

În jurul anului 2016, de când Tate și-a stabilit România ca bază a afecerilor sale, biroul împotriva traficului de persoane și-a sporit personalul și a lansat o campanie prin panouri publicitare, prin televiziune și prin internet, avertizând femeile în privința așa-zișilor „iubiți” – niște traficanți care folosesc seducția ca tehnică de recrutare. Tate este acuzat că ar fi apelat la aceasă tactică pentru a atrage o serie de femei vulnerabile la reședința sa, convingându-le să apară online în videoclipuri cu caracter sexual.

Un raport al Departamentului de Stat preciza că, deși România „nu respectă întrutotul condițiile în vederea eliminării unui asemenea trafic, țara depune eforturi substabțiale în acest context”.
Raportul subliniază amendamente legislative, o creștere bruscă a numărului de urmăriri penale pentru trafic de persoane, intensificarea cooperării cu alte țări europene și înființarea, în 2021, a unui birou dedicat traficului cu caracter sexual de către Direcția de Investigare a Crimei Organizate și Terorism din România (DIICOT, n. red.)

Raportul a mai menționat o serie de modificări legislative, creșterea bruscă a numărului de urmăriri penale pentru trafic, intensificarea cooperării cu alte țări europene și înființarea, în 2021, a unei unități dedicate combaterii traficului sexual de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT, n. red.), biroul care anchetează cazul lui Tate.

Anul trecut, DIICOT a deschis 1.246 de anchete cu privire la traficului de persoane – o cifră dublă comparativ cu cea din 2021.

Monica Boseff, președinta Open Door Foundation, o insituție privată care administrează un adăpost destinat femeilor care se tem de exploatarea sexuală, afirmă că Tate „nu a fost singurul misogin care a făcut declarații înfiorătoare pe rețelele de socializare, legate de femei”. Dar ea a spus că Tate „s-a înșelat”, fiind convins că, în România, merge orice.

„Avem încă probleme mari de rezolvat, dar s-a înregistrat o îmbunătățire reală și, în sfârșit, sperăm că abuzul și exploatarea femeilor sunt considerate treptat drept fapte penale de către societate și de către oficiali”, a spus doamna Boseff.

Pentru Silvia Tăbușcă, lector în drept la Universitatea Româno-Americană din București, care a lucrat cu procurori în cazuri de trafic uman, marea greșeală a lui Tate nu a fost atât faptul că a apreciat greșit climatul juridic și social în schimbare din România, cât faptul că el a inclus și o americancă printre presupusele sale victime.

Dna Tăbușcă afirmă că, în lipsa unor presiuni din partea SUA cu privire la anchetarea lui Tate, „nu sunt sigură că procurorii români s-ar fi atins vreodată de el”.
Invocând „motive legate de discreție”, Ambasada Statelor Unite din București nu a precizat dacă autoritățile americane ar fi intervenit din partea vreunui cetățean american. Biroul român care conduce ancheta a refuzat și el să comenteze.

La fel ca dna Tăbușcă, avocatul lui Tate a pus și el așa-zisul zel al autorităților române în privința clientului său pe seama unei intervenții americane, care, în opinia sa, ar fi fost lansată anul trecut, după ce mama unei tinere din Florida a început să se teamă că Tate i-ar fi reținut fiica, drept care a cerut Departamentului de Stat să facă ceva.

Potrivit declarațiilor avocatului, apelul mamei a determinat autoritățile americane să solicite ajutorul României și a dus la deschiderea unei anchete penale în luna aprilie a anului trecut, la scurt timp după ce fiica femeii i-a spus mamei sale că se află în România și locuiește la reședința lui Tate. Anchetatorii au depistat complexul, i-au interceptat telefonul și i-au monitorizat mișcările și contactele online.

Referitor la descoperirile făcute, detaliile sunt încă secrete și, potrivit avocatului care are acces la dosarul cauzei, ele nu oferă nicio dovadă de faptă penală, ci doar un oarecare „dezmăț”. „Problema clientului meu”, a spus el, „este stilul de viață. Dar stilul de viață nu este o crimă. Contează ceea ce este ilegal, și nu ceea ce este imoral.”

La rândul său, Tate a oferit o explicație melodramatică legată de arestarea sa. La o zi după ce polițiști înarmați i-au luat cu asalt reședința, el le-a spus fanilor săi de pe Twitter, care acum ating cifra de 6,6 milioane, că „Matrix și-a trimis agenții”. „Matrix” este termenul folosit de Tate pentru a desemna ceea ce, în opinia sa, ar fi o conspirație a elitelor „vigilente”, a politicienilor și a feministelor de a le răpi bărbaților masculinitatea.

Procurorii îl acuză pe Tate că ar fi ademenit femei la reședința sa, după care le-a silit să apară pe internet ca „actrițe” porno. Avocatul a spus că reședința domnului Tate nu avea studiouri utilate cu camere de luat vederi, iar clientul său nu a constrâns pe nimeni să rămână sau să lucreze acolo. Frații Tate, a spus el, „sunt celebri; ei sunt bogați, sunt tineri și frumoși”, după care a adăugat: „Care ar fi interesul lor în a forța femeile să devină sclave?”

Potrivit declarațiilor avocatului, singurele persoane care locuiau în complex erau cei doi frați și diversele lor iubite. El a recunoscut că unele dintre ele au apărut în videoclipurile lansate de Tate, dar a spus că ele au făcut asta de bunăvoie, în speranța că acest lucru le va ajuta să-și atragă fani pe rețelele sociale. „Nu a luat niciodată bani de la fete”, a spus avocatul.

Pagina web, acum dispărută, a unuia dintre proiectele de afaceri ale lui Tate – o academie online care oferă chiar „diplome de absolvire” în „tehnici de atragere a fetelor” – a oferit o poveste diferită. S-a lăudat că Tate „deține și gestionează cluburi de striptease și studiouri cu camere web” și dispune de „femei de CALITATE SUPERIOARĂ, care locuiesc cu el și îi fac bani cu normă întreagă”.

Punctul forte al programului, care percepea peste 400 dolari la înscriere, promitea să-i învețe pe cursanți „cum să vă formați o armată de femei atât de credincioase, încât să vă permită să dispuneți de oricâte alte fete doriți”.

Două femei, considerate de procurori drept victime, au susținut că s-au asociat cu Tate de bunăvoie și nu au fost constrânse. Potrivit raportului unui psiholog implicat în elucidarea cazului, femeilor li s-a spălat creierul, ele fiind făcute să creadă că au o autentică relație romantică cu Tate.

Dna Boseff, șefa Fundației Open Door, a spus că cele mai multe dintre cele peste 1.200 de femei care au trecut prin adăpostul grupului ei în ultimul deceniu, au fost atrase de traficanții care se dădeau drept „îndrăgostiți” și care deseori manifestau o anume afecțiune și loialitate față de ele, în ciuda faptului că ei le forțau să lucreze ca prostituate.

Potrivit declarațiilor sale, Tate a înțeles că „toată lumea tânjește să fie iubită, îngrijită și să audă cuvinte de încurajare” – niște nevoi care le pot face pe tinerele cu vieți familiale mai agitate deosebit de vulnerabile în fața unei asemenea exploatări.

Potrivit statisticilor acestui birou împotriva traficului de persoane, 74% dintre victime sunt recrutate de cunoscuți, prieteni, vecini sau chiar de rude.
De la eliberarea sa din închisoare și după trecerea în arest la domiciliu, la sfârșitul lunii martie, Tate s-a transformat în filantrop, susținând că a înființat un adăpost pentru câini, a renovat un orfelinat românesc și că „va salva lumea”.

Deloc convins de angajamentul său în privința faptelor bune, un tribunal din București a prelungit, vineri, cu încă o lună arestul la domiciliu al fraților Tate.
„România nu este atât de coruptă pe cât a crezut și sperat Tate”, a declarat Mihaela Drăguș, polițist la Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP, n. red.)

Sursa: New York Times/ Rador/ Articol de Andrew Higgins / A colaborat Delia Marinescu