The New York Times: Ce viitor are grupul Wagner din Rusia fără Prigojin?  Kremlinului i-ar putea fi greu să găsească o cale de neutralizare a grupului de mercenari, care și-a păstrat capacitatea de luptă și relațiile geopolitice

Șeful său este oficial declarat mort, ca de altfel și comandantul său fondator. Președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, pretinde că grupul nu există.
Wagner, compania militară rusească privată, pe vremuri atât de puternică, ieșită acum din grațiile Kremlinului după o revoltă eșuată din luna iunie, s-a cufundat într-o și mai mare nesiguranță începând de miercuri, când șeful său, Evgheni V. Prigojin, a murit în urma prăbușirii unui avion, relatează The New York Times.

Duminică, autoritățile ruse au declarat că testele ADN, făcute cadavrelor recuperate de la locul accidentului survenit în regiunea Tver, confirmă că Prigojin și alte nouă persoane înscrise pe lista de pasageri a avionului au murit în urma suspectei prăbușiri.

Acum, întrebarea care se pune este dacă Wagner, o gherilă pe care Prigojin a înființat-o în urmă cu aproape un deceniu transformând-o într-un imperiu de pe urma căruia au beneficiat atât Moscova, cât și propriul său portofel, va muri și ea în cele dn urmă.

Oficialii americani și cei occidentali cred că Kremlinul se gândește acum la un mijloc prin care gruparea Wagner să fie adusă sub controlul mai direct al statului rus, dar încă nu a luat o decizie finală cu privire la soarte grupului.

Este puțin probabil ca Rusia să dorească să prejudicieze niște luptători instruiți, niște rețele geopolitice și niște interese de afaceri pe care Putin le-a cultivat încă de la înființarea grupului Wagner, în 2014. Acest ‘produs’ al său a acționat în cel puțin 10 țări.

Dar a găsi o cale de neutralizare a unei grupări armate care a reprezintat pentru poziția lui Putin cea mai mare amenințare din ultimii 23 de ani, în același timp, păstrându-I forța de luptă și relațiile pe plan mondial, este un obiectiv greu de atins, mai ales dată fiind îndelungata antipatie dintre luptătorii acestei companii militare private și conducerea Ministerului rus al Apărării.

“Cred că Wagner, prin însăși structura sa, nu va mai exista”, a declarat într-un interviu telefonic Aleksandr Borodai, membru al parlamentului rus care a fost pentru scurtă vreme un șef instalat de Moscova în Donețk, o regiune din Ucraina, în 2014.

Borodiu afirmă că oamenii grupului Wagner vor continua să lupte și sunt gata să se alăture formațiunilor de voluntari, dar și ca unități oficiale din cadrul forțelor armate ruse.
“Sunt mulți dintre ei”, afirmă Borodai. “Este un mare flux, iar acest flux nu a început ieri și nu se va sfârși mâine, Oamenii încep să vină, vor continua să lupte, au experiență. Cât despre viitorul Grpului Wagner, nu știu. Dar probabil că nu va mai fi vreunul”, a mai spus el..

În privința planurilor sale, semnalele transmise de Putin au fost ambigue

În cursul unei reuniuni la Kremlin ulterioare revoltei din iunie, Putin le-a spus comandaților Wagner că pot continua să lupte sub o altă conducere, după cum a afirmat el luna trecută, într-un interviu acordat ziarului rus Kommersant.

Putin a povestit că a propus ca șefii grupului să opereze sub comanda unui fost membru al gherilelor, aprobat de Kremlin și cunoscut sub pseudonimul Căruntul. Putin a spus că Prigojin a refuzat în numele comandanților săi, deși unii dintre ei dăduseră din cap aprobator.

În același interviu, Putin a mai spus că Wagner nu există, din cauză că legislația rusă nu permite existența unor companii militare private.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri S. Peskov, a făcut declarații similare, care par să dea de înțeles că grupul, în situația de față, nu are în Rusia niciun viitor.
Teoretic, Wagner ar putea încă funcționa fără Prigojin și fără comandantul său fondator, Dmitri V. Utkin, confirmat și el de autoritățile ruse printre victimele prăbușirii avionului, împreună cu alți cinci pasageri în relații cu grupul Wagner și cei trei membri ai echipajului.

Potrivit mai multor canale de pe Telegram, gruparea de mercenri dispunea de un “consiliu al comandaților”, care superviza operațiunile zilnice. Unii membri ai consiliului nu se aflau în avion cu Prigojin.

După prăbușirea avionului, niciunul dintre acei comandanți Wagner nu au apărut în public și nici nu au făcut vreo declarație, în pofida repetatelor promisiuni legate de viitoare anunțuri prin canalele Wagner de pe Telegram. Nu este clar dacă acei comandanți ar beneficia de un capital politic în fața rușilor ca să continue niște operațiuni mai de amploare ale grupului Waagner, în vreme ce alte elite vor începe probabil să vizeze niște afaceri ale lui Prigojin ceva mai profitabile.

La un loc de reculegere înjghebat în memoria membrlor Wagner decedați, în apropierea Pieței Roșii din Moscova, oameni ai grupului veniți să le aducă un omagiu au declarat că sunt siguri că grupul lor militar privat își va continua activitatea.

“Utkin șI Prigojin nu reprezintă toată conducerea”, a declarat un vechi voluntar Wagner în vârstă de 36 de ani, care însă nu și-a dat decât indicativul, Adjit, după ce a depus pe caldarâm un buchet de crini albi într-o vază de plastic.

“Dacă ați cunoaște structura internă a grupului Waagner, ați înțelege un lucru: să pierzi un membru, doi sau trei, asta nu va afecta în niciun fel eficiența acestei formațiuni”, a spus el.
Și totuși, fără asentimentul clar al Kremlinului, operațiunile grupului riscă să eșueze. Relația perrsonală a lui Prigojin cu Putin, care datează din anii ‘90, de la Sankt Petersburg, în Rusia, a servit drept carte de vizită, permițându-I acestui bogătaș să-și exercite puterea geopolitică alături de forțele de securitate din Mali, din Republica Centrafricană, din Libia și din alte țări.

Chiar și după revoltă, Prigojin, care gestiona partea de afaceri ale grupării, se deplasa în diverse locuri din Africa, încercând să își asigure clienții și să-și continue operațiunile. Afacerile sale vizau și petrolul, gazele, metalele și pietrele prețioase, după cum a declarat Puttin săptămâna tecută, el subliniind că, cu o zi înainte de a se îmbarca în avionul privat care i-a adus moartea, Prigojin se întorsese din Africa pentru a se întîlni cu anumiți oficiali. Voiajurile sale au survenit în timp ce Ministerul rus al Apărării încerca să preia controlul direct asrpra unora dintre operațiunile sale din străinătate.

“Unul dintre cele mai importante lucruri demonstrate de revolta dn iunie a fost o problemă a lui Putin, respectiv, aceea de a permite unei singure compaanii și, practic, unui singur om să dețină monopolul puterii și toate amănuntele acestor diferite operațiuni”, a declarat Catrina Doxsee, membru-asociat la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Ea mai spus că, mergând mai departe, s-ar putea ivi “mai mulți actori care să îndeplinească asemenea roluri, niște roluri care să nu fie doar monopolul unuia singur”.

În Rusia, grupul Wagner a devenit o marcă vizibilă doar după invazia totală a lui Putin în Ucraina, de anul trecut. Wagner a recrutat mulți ruși, inclusiv din penitenciare, și a fost lăudat de presa rusă de stat pe parcursul campaniei sale din orașul ucrainean Bahmut.

Publicitatea a survenit împreună cu comentariile lui Prigojin din mediile de socializare, după ce, anterior, el își păstrase în general anonimatul. Schimbarea l-a încurajat pe acest bogătaș, oferindu-I o poziție publică, astfel încât Kremlinului i-a fost mai greu să elimine complet grupul.

Trei soldați Wagner mascați, care au venit la locul de reculegere din Moscova, au susținut că Wagner nu se va destrăma.

“Suntem cu toții uniți, nu am trădat pe nimeni, nu am renunțat la nimeni și vom rămâne așa până la ultimul om”, a declarat unul dintre soldați, care și-a dat doar indigativul Prapor.
Întrebat dacă ar schimba contractul de la Wagnerr cu unul încheiat cu Ministerul rus al Apărării, Prapor nu a răspuns.

“Avem un singur contract”, a spus el. “Iar acesta este contractul cu patria”.

Sursa: The New York Times/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga