The New York Times: Colecția de vinuri a lui Putin, evacuată din marile pivnițe din Republica Moldova / 460 de sticle cu poza președintelui Rusiei se aflau la vedere în marele complex de tuneluri de sub pogdoriile moldovenești

Hermann Goering, mâna dreaptă a lui Hitler, a scăpat de un asemenea afront. Sticlele sale cu vin – făcând parte dintr-o colecție confiscată de armata sovietică drept trofeu la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și depozitate într-un labirint subteran de pivnițe din Moldova – pot fi încă văzute, potrivit Rador Radio România.

Cele 460 de sticle, dăruite în 2013 secretarului (american) de stat de atunci, John Kerry, cu ocazia vizitei sale în fosta republică sovietică, se află și ele acolo, fiind rezervate în numele său prin hrubele vastului sistem de tuneluri. (Departamentul de Stat a transmis că valoarea lor se ridică la 8.339,50 USD or, asta explică de ce Kerry a preferat să le lase acolo).

Dar președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, care a vizitat de două ori pivnițele deținute de Podgoria Cricova, o firmă de stat, a fost dat afară. Sticlele sale cu vin, împreună cu o fotografie a sa, au fost scoase de la vedere în marele complex de tuneluri subterane care viermuiesc pe o suprafață de 120 km. pe sub viile aflate la nord de Chișinău, capitala Moldovei.

Începând din anul 2022, după ce Putin și-a lansat invazia totală în Ucraina, o vecină a Moldovei, podgoria „a primit o mulțime de întrebări la care noi nu puteam răspunde, neputând explica de ce el mai este încă prezent aici”, afirmă directorul Sorin Maslo.

Potrivit declarațiilor lui Maslo, colecția de vinuri a lui Putin, un dar din partea fostului președinte comunist al Moldovei, nu a fost distrusă. El mai spune că sticlele au fost puse într-un colț întunecos și închise ermetic, astfel încât „nimeni să nu mai aibă de-a face cu ele”.

Pentru o țară care își ia viticultura foarte în serios, pedepsirea sticlelor lui Putin a transmis un dur mesaj de divorț în niște relații extrem de încordate, despre care Moldova a declarat recent că ar fi marcate de niște diferende ireconciliabile.

A fost o ruptură decisivă care, în luna octombrie, i-a făcut pe alegători, deși într-o slabă majoritate, să sprijine amendarea Constituției Moldovei, astfel încât aceasta să consfințească ieșirea țării din sfera de influență a Moscovei și apropierea sa mai strânsă de Europa.

Această traiectorie a fost de altfel stabilită pentru prima oară în 2006, când Rusia, care anterior fusese cea mai mare piață de export a Moldovei, a interzis pentru o perioadă de doi ani importurile din Cricova și din alte podgorii moldovene la începutul unor prime disensiuni dintre Moscova și Chișinău.

La acea vreme, Rusia a pretins că interdicția e necesară pentru a-i apăra pe consumatori de impurități, dar cei mai mulți au văzut demersul drept o ripostă la pretenția Moldovei ca Rusia să nu mai sprijine Transnistria, o regiune separatistă moldovenească.

În anul următor, Rusia a ridicat interdicția impusă vinurilor moldovenești, dar a reimpus-o în 2013, după ce Moldova și-a exprima dorința de a avea relații mai strânse cu Uniunea Europeană.

Embargoul din 2006 i-a silit pe podgorenii din Moldova să se orienteze spre Occident or, asta i-a convins că, „cu siguranță, viitorul nostru nu este Rusia”, după cum afirmă Ștefan Iamandi, directorul Biroului Național pentru Vii și Vinuri din Chișinău. Rusia, care asigura 80% din exporturile de vinuri moldovenești în străinătate, acoperă astăzi un procent de numai 2%, peste 50% din exporturi îndreptându-se acum spre Uniunea Europeană. Asta a însemnat și o îndepărtare de gustul demidulce al vinurilor produse ca să placă boltelor palatine rusești în schimbul unor vinuri de înaltă calitate, care primesc regulat premii internaționale.

Georgia, o altă fostă republică sovietică, a fost supusă unor interdicții similare în 2006, asta făcând ca și viticultorii săi să înceapă să se orienteze spre Occident.

Vinul a avut de secole întregi un rol important în relațiile Moldovei cu Rusia, ambele părți consolidându-și și, uneori, încordându-și relațiile între ceea ce, până la dezmembrarea Uniunii Sovietice din 1991, constituiau două părți din aceeași țară.

În privința cultivării strugurilor, Moldova are o tradiție de mii de ani, ea exportând mari cantități de vinuri în Rusia începând din secolul al XIV-lea. Acest comerț s-a dezvoltat mult pe vremea Uniunii Sovietice, când viile din Moldova și din Georgia asigurau o bună parte a vinurilor consumate în Rusia.

Vinul moldovenesc și-a câștigat o reputație deosebit de bună. Asta a devenit o nenorocire din momentul când, în 1985, ultimul președinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a calificat alcoolismul drept una dinttre cele mai grave probleme din Uniunea Sovietică, iar oficialii exagerat de zeloși ai Partidului Comunist au ordonat distrugerea viilor din Moldova, din Georgia și din Crimea. Moldova a distrus o serie de vii, dar pe cele mai multe le-a păstrat intacte, afirmând că are nevoie de struguri ca să facă suc.

Anterior, Moscova și Moldova erau legate prin băutură.

În 1966, Iuri Gagarin, primul astronaut rus ajuns vreodată în spațiu, a vizitat ceea ce pe vremuri era o republică sovietică numită Moldavia și a petrecut două zile la Podgoria Cricova, unde, la fel ca și alți vizitatori, a participat la degustări.

Legenda spune că el a gustat atât de multe vinuri încât s-a îmbătat. Maslo afirmă că nu e adevărat, susținând că „Gagarin nu era beat”, ci doar încântat de calitatea vinului.

Spre deosebire de Putin, Gagarin nu a fost suspendat și încă mai este omagiat în privnițele din Cricova printr-o fotografie și o placă comemorativă. Expus cu mândrie pe un zid, poate fi văzut un bilet de mulțumire, scris de mână și lăsat la sfârșitul vizitei sale din 1966: „În aceste pivnițe există o mare abundență de vinuri minunate”, a scris el. „Chiar și cel mai pretențios om va găsi aici un vin pe plac”.

O serie de tuneluri, săpate de mineri, au devenit adevărate străzi, fiecare purtând numele unui tip de vin – Caabernet, Pinot Noir, Champagne și Fetească, o varietate locală. Există semne de circulație și stopuri. Niște cărucioare electrice îi transportă pe angajați și pe vizitatori prin tot acest labirint. Temperatura este constantă, în jur de 12 grade Celsius, iar umiditatea aerului este mereu aceeași.

La fel de neschimbată rămâne și plicticoasa muncă a lucrătorilor, care stau zilnic în subteran și învârtesc sticlele de vin spumos depozitate cu gâtul în jus pe rafturi înalte. Mișcarea ajută la sedimentarea gazelor de la gâtul sticlei, dopul putând fi ușor îndepărtat înaintea îmbutelierii finale. Toți cei care întorc sticle sunt femei, întrucât, după cum a constatat conducerea din Cricova, bărbații se plictisesc mai ușor și își iau pauze mai multe.

Liubov Zolotko, a cărei ocupație este aceea de a întoarce sticlele într-o găleată cu nisip, afirmă că întoarce pe zi cel puțin 30000 de sticle. Ea recunoaște că munca este plictisitoare, dar „te obișnuiești cu ea” și primești un salariu bun într-o țară unde locurile stabile de muncă sunt greu de găsit.

O altă podgorie moldoveneaască, Mileștii Mici, are tuneluri și mai lungi – de vreo 250 km. – dar Cricova a avut vizitatori mai de seamă, printre care s-au numărat Putin, care și-a serbat cea de-a 50-a aniversare a zilei sale de naștere în pivnițele podgoriei, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Angela Merkel, pe vremea când era cancelar al Germaniei.

Tatiana Ursu, de 30 de ani angajată la Cricova, a primit un șir întreg de demnitari la testări de vinuri și la diverse banchete. O vizită extrem de călduroasă a fost, potrivit spuselor sale, cea a lui Putin, din 2002, pe vremea când el era în bune relații cu președintele Moldovei din acea vreme, Vladimir Voronin – primul președinte din Europa, membru al Partidului Comunist, ales democratic după căderea comunismului.

Doamna Ursu, afirmă că vizita a fost un prilej de mândrie pentru podgorie, dar acum nu prea mai e, având în vedere că bărbatul aparent politicos pe care l-a cunoscut în 2002 – și care era la Kremlin de numai doi ani în momentul vizitei – s-a întors de atunci împotriva Moldovei.

Ea își amintește că Voronin i-a oferit președintelui rus o sticlă în formă de crocodil.

Putin și ceilalți membri ai delegației ruse nu au băut prea mult și le-au făcut o impresie bună gazdelor moldovene, mai spune ea.

„Erau cu toții prieteni pe-atunci. Erau alte vremuri”, spune ea.

Sursa: The New York Times/ Articol de Andrew Higgins / Traducerea: Alexandru Danga