The New York Times: Protestatarii din Rusia nu au ținut cont de marea desfășurare de forțe a poliției, iar semnele de neliniște ale Kremlinului sunt în creștere

Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile unor orașe din Rusia pentru a-și demonstra sprijinul față de liderul opoziției, Alexei A. Navalnîi, aflat acum în închisoare. Poliția a ieșit în forță iar relatările legate de brutalitatea sa au început să facă valuri.

Duminică, Kremlinul a lansat la nivel național una dintre cele mai dure operațiuni de poliție din istoria recentă, căutând să înnăbușe o mișcare de protest în sprijinul liderului opoziției, Alexei A. Navalnîi, aflat acum în închisoare – proteste care au izbucnit în toată țara de două ori la sfârșitul a tot atâtea săptămâni.

Dar demonstrația de forță – respectiv, închiderea stațiilor de metrou, miile de arestări și tacticile adesea brutale – nu a reușit să potolească revolta. Oamenii s-au adunat în sprijinul lui Navalnîi pe ghețurile dintr-un golf al Pacificului și în mii de orașe, din Siberia până la Munții Urali și până la Sankt Petersburg. La Moscova, protestatarii au trecut de punctele de control și de șirurile poliției de intervenție, îndreptându-se în coloană spre închisoarea în care e reținut Navalnîi și scandând “Toți pentru unul, unul pentru toți!”.

O organizație de susținători a raportat că, până duminică spre seară, la Moscova și în cel puțin alte orașe din Rusia, au fost arestați peste 5000 de oameni, deși mulți dintre ei au fost ulterior eliberați. Un număr nemaivăzut de mare de polițiști, cu căști negre, cu măști și cu armuri, au izolat practic centrul acestui oraș cu 13 milioane de locuitori, oprindu-i pe trecători la mare distanță de locul protestelor, verificându-le actele de identitate și întrebându-i ce caută pe-afară.

Marea desfășurare a forțelor de poliție a semnalat astfel îngrijorarea Kremlinului legată de capacitatea lui Navalnîi de a-i mobiliza pe criticii președintelui Vladimir V. Putin din toată Rusia, de la naționaliști până la liberali sau la oameni fără vreo anume ideologie.

Dar demonstrația de forță a arătat cât se poate de clar că Putin nu are de gând să dea înapoi. La puțin timp după ce secretarul american de stat, Antony Blinken, a condamnat “tacticile dure împotriva unor protestatari și jurnaliști pașnici”. Ministerul rus de Externe a dat publicității o declarație în care acuză Statele Unite că sprijină protestele, demersul înscriindu-se în “strategia (lor) de a bloca Rusia”.

Pentru ambele tabere, testul următor va fi marți, când Navalnîi va fi audiat în instanță pentru că ar fi încălcat termenii eliberării sale condiționate după o condamnare la șase ani închisoare, condamnare care acum l-ar putea trimite în detenție pentru mai mulți ani. Aliații lui Navalnîi – dintre care unii au încurajat protestele din afara țării, prin Twitter, Telegram și YouTube – afirmă că protestele de duminică au fost un succes și au cerut ca noi proteste să fie organizate marți, în fața tribunalului.

Riposta în fața protestatarilor a demonstrat că Putin – care a menținut totuși o libertate modică în țară, printr-un internet liber și prin câteva instituții de presă independente – este gata să își sporească autoritarismul pentru a preveni o posibilă amenințare la puterea sa. Întrebarea care se pune este dacă rușii vor rezista activ în fața unei asemenea autorități, având în vedere că imaginile ce demonstrează brutalitatea poliției vor apărea în continuare în mediile de socializare în zilele următoare.

Putin se confruntă de mai mulți ani cu o crescândă nemulțumire a populației, date fiind scăderea veniturilor reale și risipirea acelei febre de patriotism care a însoțit anexarea Crimeii din 2014. Navalnîi este de multă vreme cel mai manifest critic al Kremlinului, iar el l-a acuzat pe Putin că a vrut să îl omoare, otrăvindu-l, vara trecută, cu o substanță paralizantă.

Navalnîi a pus doar un chibrit la focul mocnind al nemulțumirilor acum două săptămâni, când el s-a întors la Moscova după ce a stat în Germania timp de cinci luni, ca să se însănătoșească, deși era aproape sigur că la sosire va fi arestat. Mai apoi, după ce Navalnîi a fost trimis la închisoare, colaboratorii săi au difuzat un mesaj video în care Putin este acuzat că ar deține un palat secret, construit special pentru el, la Marea Neagră.

Videoclipul a avut peste 100 de milioane de vizionări pe YouTube, încurajând astfel protestele prin care se cere eliberarea lui Navalnîi. Duminică, imagini filmate prin toată țara prezentau niște protestatari care fluturau perii de curățat toaletele și cântau ‘Aqua Disco’, făcând aluzie la o astfel de perie care a costat $850 și la un sofisticat bazin-rezervor, ambele prezentate detaliat în imaginile lui Navalnîi.

Kremlinul a respins relatările despre palat, încercând astfel să mai reducă indignarea oamenilor legată de el. Sâmbătă, televiziunea de stat a transmis un interviu cu un prieten al lui Putin, Arcadii Rotenberg, în care acesta a spus că el ar fi proprietarul și că intenționează să îl transforme în hotel.

Protestele de duminică au început pe la prânz, pe coasta Pacificului, după care s-au extins în toată țara, trecând prin 11 fuse orare de la est la vest. La Vladivostok, un port de la Marea Japoniei, protestatarii au ocolit centrul orașului, blocat de polița de intervenție, și au coborât pe gheața care acoperea Golful Amur. Potrivit filmărilor video, manifestanții și-au dat mâna, au format un lanț și au dansat, scandând “Putin e un hoț!” și „Rusia va fi liberă!”

La Moscova, echipa lui Navalnîi i-a condus pe protestatari pe un drum ocolit, în zigzag, pentru a evita baricadele poliției. Echipa i-a încurajat pe manifestanți să stea laolaltă, în grupuri mai mari, care ar îngreuna arestările. Cu mult înainte de începerea protestelor, poliția a interzis trecerea pietonilor într-o bună parte din centrul orașului și a închis stațiile de metrou din jurul Kremlinului – o tactică folosită pentru prima oară în ultimii ani.

Aceste tactici mai dure aminteau de protestele din Belarus, unde președintele Aleksandr G. Lukașenko a apelat la forța dură a poliției ca să înăbușe demonstrațiile apărute de alegerile frauduloase de vara trecută. Duminică, poliția rusă nu a apelat totuși la tacticile cele mai dure ale lui Lukașenko – respectiv, grenade luminoase și gloanțe de cauciuc – dar ea a părut să se inspire din această strategie menită să îi potolească pe protestatari nu prin dialog, ci prin forță brutală. La St, Petersburg, un reporter de la Novaia Gazeta a difuzat un videoclip în care polițiștii târăsc un protestatar în stare de inconștiență până la o dubă a poliției, după ce el fusese „reținut cu brutalitate”. Din Kursk și din Volgograd, două orașe din provincie, au parvenit relatări pe tema unor polițiști ‚blindați’ care i-au bătut pe protestatari.

De pe Lanțul Grădinilor din Moscova, artera circulară din centrul orașului, Liudmila Mihailovna, medic pediatru la pensie, se uita la cordoanele de polițiști din fața ei. Ea a declarat că protestează încă de pe vremea lui Gorbaciov, dar că, în pofida repetatelor sale dezamăgiri, va continua să protesteze “pentru ca fiii și nepoții noștri să nu trebuiască să trăiască într-un stat polițienesc”, ea adăugând că, de data asta, „lucrurile au devenit absolut de nesuportat”.

Sursa: The New York Times / Articol de Anton Troiaanovski, Andrew E. Kramer, Ivan Nechepurenko și Andrew Higgins / Traducerea: Alexandru Danga (Rador)