The New York Times: Putin, Prigojin și pericolul unui dezastru / A transformat Rusia într-o bombă cu ceas pentru 11 fusuri orare

Evenimentele de la Moscova par să fie reclama unui viitor film cu James Bond. Evgheni V. Prigojin, fost bucătar, fostul ‚pirat’ de pe internet și, mai recent, un lider al mercenarilor, se duce de râpă, scrie The New York Timies, citată de Rador.

Prigojin, un parsonaj parcă desprins din ‚Dr. No’ (primul film din seria James Bond, n. red.), se află în fruntea unui convoi de foști deținuți și de soldați plătiți, hotărâți să ocupe capitala rusă, doborând în drumul lor câteva elicoptere ale armatei ruse. Ei se izbesc de atât d puțină rezistență, încât internetul ajunge să fie plin de imagini cu mercenari de-ai săi, așezați cuminți la coadă la cafea. „Hei, n-ai vrea să-i pui un capac? Nu vreau să vărs cafeaua pe tanc!”

După care, la fel de brusc, în timp ce oamenii lui Prigojin au ajuns la aproape 100 de kilometri de Moscova, se pare că el a realizat că, pe autostrafa din fața lui, convoiul nu ar ajunge să fie decât ținta unui atac aerian bine ochit. Așa stând lucrurile, Prigojin a optat pentru o înțelegere, înlesnită de președintele din Belarus, și a cerut încetarea revoluției sale – “Mă scuzați, n-am vrut. Încercam doar să prezint o serie de probleme legate de armata rusă”, și toată lumea a fost de acord.

Nu se știe încă dacă Putin, cel cu inima de piatră, ar fi lansat vreo amenințare directă la adresa lui Prigojin, vechiul său prieten, dar, în calitate de fost furnizor al lui Putin, e clar că Prigojin nu a avut nicio șansă. Și din motive întemeiate. După cum spunea și atât de îndatoritorul președinte din Belarus, unde, se pare, Prigojin s-ar fi aciuit marți, președintele rus i-a spus că dorește să-l ucidă pe comandantul trădător al mercenarilor și „să-l calce ca pe un gândac”.

La fel ca maleficul Ernst Stavro Blofeld, sinistrul personaj care se află în fruntea SPECTRE – o bandă internațională de crimă organizată – și care este deseori văzut mângâindu-și pisica albă în timp ce pune la cale un dezastru, Putin poate fi deseori văzut la masa sa albă, lungă de șase metri, alături de niște oaspeți care de obicei se află la capătul celălalt al mesei, unde, cel puțin așa presupui, s-ar afla o trapă, gata să înghită pe oricine ar întrece o anume măsură.

Urmărind la CNN desfășurarea evenimentelor, reluată mai apoi și în zilele următoare, prima mea reacție a fost să mă întreb: „Toate astea au fost reale? Nu sunt un fan al teoriilor conspirației, dar „Live and Let Die” („Trăiește și lasă-i pe alții să moară”, un alt film din seria James Bond, n. red.) nu avea nimic de-a face cu scenariul „Revoltei de la Moscova” – un scenariu încă în desfășurare, prin care Putin încearcă să-și mențină poziția la televiziunea rusă de stat în vreme ce, la nivel informatic, Prigojin continuă să adune oameni în jurul său pe Telegram.

Un răspuns la întrebarea pe care mulți citiitori mi-au pus-o – „Ce se întâmplă acum cu Putin?” – este imposibil de prevăzut. Totuși nu m-aș grăbi că îl scot pe Putin prea repede din această ecuație. Să ne amintim: Blofeld a apărut în șase filme cu James Bond înainte ca Agentul 007 să-l elimine definitiv.

În opinia mea. tot ce am putea face, deocamdată, este să încercăm să calculăm diversele balanțe de putere care au dus la această poveste și să estimăm cine ce ar putea să facă în următoarele luni.
Permiteți-mi să încep cu cea mai importantă balanță a puterii pe care președintele Biden nu ar trebui să o scape din vedere. Este vorba despre marea și ferma coliție pe care Biden a reușit să o formeze pentru a-l înfrunta pe Putin în Ucraina – un demers care a crăpat fațada ‚satului Potiomkin’ al lui Putin (‚satul Potiomkin’ – o construcție, fie ea reală sau imaginară, menită să ascundă realitatea, n. red.)

Mi-a plăcut ce a scris în această săptămână, în Ha’aretz, Alon Pinkas, un fost diplomat israelian în Statele Unite: “Biden a înțeles de la început că Putin este epicentrul unei constelații antiamericane, antidemocratice și fasciste care trebuie învinsă și cu care nu trebuie nicidecum să se negocieze. În esență, revolta lui Prigojin a făcut ceea ce a făcut și Biden în ultimele 18 luni – a dezvăluit slăbiciunile lui Putin, fisurând-I convingerea că ar fi un geniu strategic și aura sa de erou invincibil”.

Putin a lucrat de mai multă vreme “la două capete”: frica și banii, ascunse sub un văl de naționalism. El i-a cumpărat doar pe cei pe care i-a putut cumpăra și i-a închis sau i-a asasinat pe cei pe care nu a putut să-i cumpere. Totuși, o serie de observatori ai Rusiei afirmă că teama a părăsit fortăreața Moscovei. Întrucât aura de invincibil a lui Putin a primit cel puțin o lovitură,, s-ar putea ca și alții să îl înfrunte. Vom vedea…

Dacă aș fi Prigojin sau unul dintre aliații acestuia, aș sta departe de cei care o apucă pe drumul Belarusului cu o umbrelă, chiar și atunci când soarele strălucește. Putin s-a dovedit destul de eficient în a-și elimina criticii or, nimeni nu ar trebui să subestimeze marea teamă a rușilor față de revenirea haosului de la începutul anilor ’90, după căderea Uniunii Sovietice, dar nici recunoștința pe care mulți o mai au față de ordinea restabilită de Putin.

Lucrurile se complică atunci când vine vorba depres echilibrul de putere al lui Putin cu restul lumii, pentru că noi, cei din Vest, trebuie să ne temem deopotrivă de slăbiciunile, dar și de forța lui Putin.
Deocamdată, nu sunt semne că revolta lui Prigojin sau contraofensiva ucraineană ar fi dus în vreun fel la înfrângerea forțelor ruse din Ucraina, dar este încă prea devreme să se poată trage niște concluzii.

Toate astea fiind spuse, noi trebuie să fim îngrijorați în egală măsură de perspectiva înfrângerii lui Putin, dar și de perspectiva vreunei victorii. Și dacă va fi înlăturat de la putere? Un asemenea eeveniment nu se aseamănă cu ultimele zile ale Uniunii Sovietice. Nu există vreun om plăcut și cu bun simț, ca Elțîn, și nici vreo personalitate ca Gorbaciov, care să poată prelua imediat puterea.
„Erau vechile instituții de pe vremea Uniunii Sovietice – existau un partid și organe de stat, la nivel central și regional – care răspundeau de menținerea unei stabilități sau care dispuneau de o anume succesiune”, îmi spunea Leon Aron, un profesor rus de la American Enterprise Institute, a cărui carte despre Rusia lui Putin apare în luna octombrie. „Când Putin a intrat în scenă, el a dărâmat sau a supus toate structurile politice și sociale din afara Kremlinului”.

Dar istoria Rusiei oferă și o serie de evenimente surprinzătoare, adaugă Aron. „Pe termen lung, din punct de vedere istoric, urmașii guvernanților reacționari ai Rusiei sunt mai liberali, mai ales la început. Alexandru I după Pavel I, Alexandru II după Nikolai I, Hrușciov după Stalin, Gorbaciov după Andropov. Așadar, dacă vom ajunge la o tranziție post-Putin, mai e o speranță”.
Totuși, la nivel imediat, dacă Putin este înlăturat, ne-am putea trezi cu cineva și mai rău decât el. Cum v-ați simți dacă, în această dimineață, v-ați trezi la Kremlin cu Prigojin la comanda arsenalului nuclear al Rusiei?

Ați putea avea parte de haos sau de război civil, cu Rusia împărțită în fiefuri de războinici și de oligarhi. Îl detest pe Putin, dar detest și mai mult dezordinea, întrucât, atunci când un mare stat se dezmembrează, el este foarte greu de reînchegat. Armamentul nuclear și criminalitatea care ar putea răbufni din Rusia ar putea schimba lumea.
Nu spun asta în apărarea lui Putin. Este doar expresia indignării mele față de ceea ce a făcut el din țara sa, transformând-o într-o bombă cu ceas pentru 11 fusuri orare. Putin a subjugat lumea întreagă.

Dacă va câștiga, poporul rus ar pierde. Dar dacă el pierde, iar ceea ce urmează ar fi un haos, întreaga lume va avea de pierdut.

Sursa: The New York Times/ Rador/ Articol de Thomas L. Friedman / Traducrea: Alexandru Danga