The New York Times: Serviciile americane de informații sunt tot mai convinse că Putin dorește să preia controlul asupra unei porțiuni mai mari din teritoriul Ucrainei

Potrivit declarațiilor unor oficiali americani și europeni, o serie de angajați ai serviciilor americane de informații avertizează că a mai rămas puțin timp la dispoziție pentru a împiedica Rusia să treacă la operațiuni militare împotriva Ucrainei, ei încercând să convingă țările europene să conlucreze cu Statele Unite în vederea elaborării unui întreg pachet de măsuri de ordin economic și militar pentru a face Moscova să dea înapoi, relatează The New York Times, citată de Rador.

Oficialii americani afirmă că, deocamdată, Rusia nu a hotărât ce intenționează să facă cu trupele comasate în apropierea Ucrainei, dar această comasare e luată în serios, iar Statele Unite presupun că nu e vorba de o păcăleală.

În această săptămână, Avril D. Haines, director al serviciului național de informații, s-a deplasat la Bruxelles pentru a-i pune la curent pe ambasadorii NATO cu informațiile deținute de serviciile americane cu privire la situația actuală și la o eventuală intervenție militară rusească în Ucraina.

Deplasarea dnei Haines fusese plănuită de mai multă vreme și a vizat diverse probleme, dar, după cu au relevat o serie de oficiali la curent cu subiectul, temerile crescânde legate de Rusia s-au numărat printre pericolele cele mai iminente.

Statele Unite au transmis informații similare și Ucrainei, iar vineri, generalul Mark A. Milley, președintele Statului Major Interarme, a discutat cu generalul locotenent Valeri Zalujni, comandantul armatei din Ucraina, probleme legate de “activitatea îngrijorătoare din zonă a Rusiei”, după cum se arată într-o declarație a Statului Major Interarme.

Serviciile americane și britanice de informații sunt tot mai convinse că președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, se gândește să treacă la operațiuni militare pentru a prelua controlul asupra unei părți mai mari din Ucraina sau pentru a destabiliza țara îndeajuns de mult încât să impună un guvern mai promoscovit.

Oficiali americani și ai țărilor aliate au tras un semnal de alarmă în luna aprilie, când Moscova a început să-și comaseze trupe în apropierea frontierei cu Ucraina. Dar comasarea actuală, care pare să includă mai multe trupe și un armament sofisticat, a stârnit o și mai mare îngrijorare – mai ales din cauză că Rusia a început să vâneze dronele ucrainene de supraveghere.

Ostilitățile s-au agravat și din cauză că Ucraina și-a folosit una din drone ca să anihileze un lansator de obuze al separatiștilor, ceea ce a făcut Rusia să trimită avioane în zonă.

„Nu este imposibil ca un asemenea conflict kinetic să se agraveze, dar toate piesele’ sunt la locul lor”, a declarat Frederick B. Hodges, fost comandant al Armatei SUA din Europa, care acum lucreză la Centrul de Analiză pentru Politici Europene. „Dacă noi, cei din Occident, arătăm că nu suntem uniți și nu suntem gata să colaborăm, atunci crește și riscul ca Moscova să facă această mare greșeală”.

Oficiali ai serviciilor americane de informații le-au spus aliaților că Putin se arată tot mai nemulțumit de procesul de pace stabilit de Franța și Germania în 2014, după ce Rusia și-a anexat Peninsula Crimeea a Ucrainei și a dirijat rebeliunea separatistă din estul Ucrainei.

Unii foști oficiali spun că s-ar putea ca Putin să intenționeze să creeze un drum la sol între estul Ucrainei și Crimeea. Iar analiștii americani cred că, în opinia lui Putin, următoarele câteva luni ar fi un moment propice pentru a acționa.

Întrucât cancelarul Germaniei, Angela Merkel, va părăsi scena mondială, Ucraina se simte mai puțin presată să facă niște concesii. În lipsa unei coaliții în Germania, la Berlin există puțină inițiativă.

Majorarea prețurilor la energie au făcut ca Europa să fie mai dependentă de gazul ieftin rusesc, mai ales că iarna se apropie, iar rezervele de gaze din Europa continuă să scadă. Teama de a pierde accesul la energia rusească ar putea face ca sprijinul Europei în privința unor sancțiuni să fie limitat.

Rusia a început deja să manipuleze aprovizionarea energetică a Europei, după cum afirmă un oficial occidental din Bruxelles. Potrivit declarațiilor sale, din momentul când prețurile la energie cresc, Putin simte că e mai liber să acționeze.

O serie de foști și actuali oficiali spun că din cauza prețurilor în creștere și a rezervelor reduse, Rusia dispune de mai mulți bani ca să plătească operațiuni militare.

Joi, în timp ce dna Haines părăsea Bruxelles-ul, senatul a confirmat-o pe Julianne Smith ca viitor ambasador al SUA la NATO. Nominalizareaa sa a fost luni de zile blocată de senatorul Ted Cruz, un republican din Texas, iar asta a complicat eforturile americane de a articula un răspuns unitar în fața amenințărilor crescânde la adresa Ucrainei.

La NATO, secretarul general Jens Stoltenberg și-a formulat propriile avertismente cu privire la Rusia. Vineri, la Berlin, Stoltenberg a vorbit despre „marea și neobișnuita” concentrare de forțe rusești lângă granița cu Ucraina.

„Este urgent nevoie ca Rusia să dea dovadă de transparență în privința acestor comasări de ordin militar pentru o dezamorsare a situației și o reducere a tensiunilor”, a spus el.

Rusia a trimis trupe în Crimeea, la Capul Opuk, și a mobilizat un număr mai mare de militari într-un complex de hangare din apropiere de Pavlovsk, un oraș rusesc. În urma acestor mobilizări, tancurile, lansatoarele de obuze și rachetele Iskander cu rază mică de acțiune au fost amplasate la mică distanță de frontiera cu Ucraina, după cum reiese dintr-un recent raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

La început acestei săptămâni, secretarul apărării, Lloyd J. Austin III, a spus și el că această concentrare de trupe rusești stârnește îngrijorare. „Nu știm exact ce pune la cale dl Putin, dar sigur e că toate aceste mișcări ne-au atras atenția”, a spus el.

Aceste îngrijorări crescânde legate de intențiile Rusiei survin după ce, în această lună, directorul CIA, William J. Burns, s-a deplasat la Moscova la cererea președintelui Biden pentru a lansa un avertisment împotriva oricăror acțiuni la adresa Ucrainei.

Oficialii americani au avertizat Rusia că folosirea unor forțe pentru a intimida Ucraina sau pentru a cuceri noi teritorii este inacceptabilă și va provoca o reacție dură din partea Occidentului.

Deși unii au avertizat că ar fi prea devreme să se poată judeca reacțiile Moscovei, alții la curent cu întrevederea au spus că, în opinia lor, Rusia nu ia în serios amenințarea legată de o ripostă dură.

Oficiali ai serviciilor de informații încă se mai întreabă dacă nu cumva există o posibilă legătură între criza migranților de la granița polono-belarusă și comasarea unor forțe armate la frontiera cu Ucraina.
Oficialii serviciilor de informații nu au descoperit nicio implicare directă a Rusiei în criza de la frontiera belarusă, iar unii cred că președintele Belarusului, Aleksandr G. Lukașenko, ar fi pus această criză la cale fiind încurajat puțin sau deloc de Rusia.

Vineri, guvernul polonez a anunțat că dna Haines s-a întâlnit la Varșovia cu premierul Mateusz Morawiecki și cu alți oficiali pentru a discuta despre securitatea de pe „flancul de est al NATO”. Potrivit guvernului polonez, discuțiile au avut loc la cererea Staatelor Unite.

Putin are de multă vreme obiceiul de a profita de niște drame din țări vecine ca să-și poată propulsa propriile interese. Un oficial occidental afirmă că statele membre ale NATO trebuie să țină totuși cont de faptul că actuala criză din Belarus și concentrarea de forțe de la frontiera Ucrainei au loc în același timp.

„Putin e iute de picior”, a declarat Jim Townsend, un fost înalt oficial de la Pentagon. „Cred că lui îi plac diversiunile. Toate astea îi convin. Toți ochii sunt ațintiți asupra frontierei din Belarus. În tot acest timp, el se gândește dacă nu cumva ar trebui să intre în Ucraina”.

Oficialii americani și europeni spun că orice riposte la adresa mobilizărilor Rusiei trebuie gândite atent pentru a se evita o agravare a situației și punerea Ucrainei într-un și mai mare pericol.

„Trebuie să fim pregătiți să ne arătăm duri”, a spus Townsend. „Nu trebuie să bombardăm ceva. Dar trebuie să ne arătăm isteți în privința modului în care să ne demonstrăm capacitatea militară”.

Sursa: The New York Times/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga