The New York Times: Un succes al vaccinării în Europa, care se împotmolește în Est

Peste 70% din populația adultă a Uniunii Europene a fost complet vaccinată, devenind astfel unul dintre liderii mondiali în domeniul vaccinării. Dar unele țări din Europa de Est rămân cu mult în urmă, expunând blocul la noi valuri de infecții și creând o divizare despre care oficialii UE și experții spun că ar putea împiedica eforturile de redresare. În timp ce 80 la sută din populațiile adulte din țări precum Belgia, Danemarca și Portugalia au fost complet vaccinate, în Bulgaria această cifră scade la doar aproximativ 20 la sută, în timp ce în România rămâne la aproximativ 32 la sută, potrivit autorităților europene, se arată într-o analiză The New York Times, citată de Rador.

Procentele ridicate din țările din Europa de Vest reprezintă o realizare pe care puțini ar fi crezut-o posibilă la începutul acestui an, când țările membre UE, marcate de derularea lentă a vaccinării, s-au certat cu oficialii blocului și cu producătorii de vaccinuri din cauza problemelor de livrare.

Dar ratele de vaccinare în Europa Centrală și de Est sunt toate sub media blocului, Bulgaria și România fiind printre cele mai stridente exemple. Aceste țări, împreună cu Republica Cehă, Ungaria și Polonia, au, de asemenea, unele dintre cele mai mari rate de exces de mortalitate din Uniunea Europeană în timpul pandemiei – un reper al numărului de decese cauzate de coronavirus.

• Citește și Performanță majoră în UE: 70% din populație, vaccinată cu schema completă

În multe cazuri, programele de vaccinare din Uniunea Europeană au avut succes, în ciuda unui început lent, care probabil a provocat mii de decese suplimentare.

Douăzeci și două dintre cele 27 de state membre ale blocului au vaccinat deja mai mult de jumătate din populația lor. Iar oficialii UE au susținut că țările mai mici și mai sărace ar fi avut dificultăți în a obține singure vaccinurile, dacă brațul executiv al blocului, Comisia Europeană, nu ar fi asigurat vaccinurile în numele guvernelor naționale.

Dar ratele de inoculare au scăzut în ultimele săptămâni, în special în țări precum Polonia și Slovacia, iar decesele au crescut în țări precum Bulgaria și România, ceea ce a condus la îngrijorarea autorităților blocului comunitar.

„Nu ne putem permite să avem părți din Europa mai puțin protejate, deoarece asta ne face pe toți mai vulnerabili”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate.

Țări precum Franța și Germania sunt pe cale să vaccineze milioane cu doze de suprarapel. Spania își propune să inoculeze în curând 90% din populația sa totală. Iar Italia ia în considerare obligativitatea vaccinării. Dar o mare parte din populațiile națiunilor est-europene încă nu au primit o primă doză.

• Citește și Spania a vaccinat 70% din populaţie cu două doze: „Am realizat acest lucru datorită conștientizării mari a cetățenilor”

„Povestea pe care o auzim despre pandemie în Franța, Germania sau Olanda este foarte diferită de cea pe care o auzim în Bulgaria sau Polonia”, a declarat Ivan Krastev, politolog bulgar și coautor al unui raport privind percepțiile pandemiei în 12 țări ale UE.

Deficitul de doze care a afectat începutul campaniilor de vaccinare în întreagul bloc nu mai este o problemă. În schimb, dezinformarea, neîncrederea în autorități și ignoranța cu privire la beneficiile inoculării par să stea în spatele acoperirii vaccinale reduse din Europa Centrală și de Est.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat, luna trecută, că 230.000 de persoane din Europa ar putea muri de coronavirus până în decembrie, citând încetinirea ratelor de vaccinare și lipsa unor măsuri restrictive de combatere a răspândirii virusului.

Situația este și mai gravă la unii dintre vecinii Uniunii Europene, cărora blocul a promis că le va furniza doze de vaccin. Doar 23% din populația totală a Albaniei a fost complet vaccinată, iar acest procent scade la 11% în Georgia și 3% în Armenia.

Un val de decese de coronavirus în toamnă și iarnă ar putea arunca o umbră asupra poveștii de succes cu care oficialii UE s-au lăudat în ultimele săptămâni.

„Experiența Covid-19 a Europei este o poveste despre două pandemii – și diferențele din fiecare poveste ar putea bântui continentul pentru mulți ani de acum încolo”, a menționat raportul al cărui co-autor este Krastev, raport publicat de Consiliul European pentru Relații Externe, un institut de cercetare.

Bulgaria, care are cea mai scăzută rată de vaccinare din Uniunea Europeană, are, de asemenea, cea mai mare rată de deces din bloc, raportată la populație. „Ultimul loc în vaccinări ne situează pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea”, a recunoscut luna aceasta ministrul sănătății din țară, Stoicho Katsarov. „Aceasta este conexiunea logică”. Autoritățile au implementat noi restricții săptămâna aceasta în sectorul ospitalității și în locațiile de cultură, pentru a încerca să reducă valul de cazuri și de decese.

În România, absorbția vaccinală a fost mai demult una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, dar a încetinit atât de mult, încât oficialii UE se întreabă dacă a atins deja limita maximă. Mulți de la sate și din orașele mici au refuzat vaccinarea, unii crezând în mod eronat mituri cum ar fi acela că vaccinurile ar fi mai periculoase decât virusul.

Nu accesul este problema, potrivit lui Valeriu Gheorghiță, coordonatorul vaccinării în România. „Avem centre de vaccinare fixe, centre de vaccinare mobile, centre de vaccinare drive-in”, a spus el; și totuși, a remarcat el, mai mult de jumătate dintre cei care locuiesc în zonele rurale nu au fost încă inoculați.

România a trebuit să vândă sau să doneze milioane de doze neutilizate, inclusiv către alte țări ale UE; la fel, Bulgaria a dat sute de mii de doze.

Persoanele de etnie romă, care reprezintă aproximativ 10% din populațiile din România și Bulgaria, sunt și mai puțin dispuse să se vaccineze, potrivit revistei medicale The Lancet. Activiștii din ambele țări și-au criticat guvernele pentru că nu au inclus în mod adecvat grupul în eforturile lor de inoculare.

În Bulgaria, în timp ce secțiile de coronavirus din spitale se umplu, stațiunile de la Marea Neagră sunt pline de turiști. În capitala Sofia, vaccinările s-au redus foarte mult, iar centrele de vaccinare sunt mai mult goale.

Într-un centru, în această lună, Mariela Metodieva, în vârstă de 34 de ani, a declarat că a decis să se inoculeze după ce o prietenă vaccinată s-a infectat cu Covid-19 și a dezvoltat doar simptome ușoare, în timp ce mai multe rude nevaccinate au fost internate la terapie intensivă. Metodieva, o vânzătoare, a spus că încă se îndoiește de eficacitatea și siguranța vaccinului. „Vom muri ori de Covid-19, ori de la vaccin”, a spus ea.

Studiile au arătat că efectele secundare cauzate de vaccinuri sunt extrem de rare, dar publicațiile bulgare de știri le-au oferit scepticilor o tribună supradimensionată.

Instabilitatea politică a agravat, de asemenea, eforturile de vaccinare în Bulgaria, deoarece țara urmează să se confrunte cu al treilea rând de alegeri naționale într-un an. „Elita politică nu și-a asumat responsabilitatea de a promova o campanie de inoculare la nivel național”, a spus Vessela Tcherneva, directorul adjunct al Consiliului European pentru Relații Externe și șefa biroului său de la Sofia.

Există alte probleme structurale, a adăugat Tcherneva, menționând că atitudinea anti-vaccinare din Europa de Est și Centrală își are rădăcinile într-o profundă neîncredere în instituțiile statului. Aceasta ar putea explica de ce guvernele au fost reticente în implementarea vaccinării obligatorii, ca în Franța și Italia, a spus ea.

Comisia Europeană spune că a ajutat guvernele să lupte împotriva dezinformării, dar oficialii UE au o influență limitată, deoarece țările membre sunt responsabile pentru propriile campanii de vaccinare.

„Comisia Europeană a făcut tot ce a putut”, a spus Tcherneva. „Poate ajuta țările să cumpere vaccinuri, lucru pe care l-a făcut, se poate asigura că toți cetățenii UE au acces la ele, dar nu poate obliga guvernele și nu le poate impune un mod de administrare a acestora.”

sursa: The New York Times (Traducere: Rador)