The Telegraph: Vaccinurile determină o cotitură geopolitică, statele UE se apropie tot mai mult de Kremlin. Oare are loc un târg: vaccinuri contra închiderii ochilor diplomatici la interferența nefastă a Rusiei?

Poate că era inevitabil, dat fiind răul produs de pandemie și de restricțiile impuse din cauza ei, ca aprovizionarea cu vaccinuri să capete o dimensiune geopolitică. Discuțiile dintre Germania, Franța și Rusia cu privire la livrarea în UE a vaccinului rusesc Sputnik V au implicații care merg mult dincolo de actualele preocupări de ordin sanitar.

Abia au trecut câteva săptămâni de când noua evaluare a riscurilor strategice a Regatului Unit a identificat Rusia drept cea mai gravă amenințare la adresa stabilității Occidentului, și cu toate acestea cele mai mari două țări din UE se gândesc să se asocieze cu Kremlinul în tentativa de a elimina penuria de vaccinuri pe care tot ele au creat-o. Persistența incertitudinii cu privire la utilizarea vaccinului Oxford-AstraZeneca de către UE pe viitor ar putea forța blocul să încheie un acord cu Vladimir Putin.

A fost descumpănitor să afli că la teleconferința celor trei conducători s-a discutat și despre Ucraina, Libia și Siria, regiuni în care Rusia este implicată profund și într-o manieră controversată. Oare are loc un târg: vaccinuri contra închiderii ochilor diplomatici la interferența nefastă a Rusiei? Nu știm.

Nu mai demult de săptămâna trecută ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian acuza Rusia că folosește Sputnik V „mai degrabă ca pe o armă de propagandă și de diplomație agresivă, decât ca pe un mijloc de solidaritate și de ajutor medical”. În care caz, trebuie pusă întrebarea dacă lui Angela Merkel și Emmanuel Macron li s-a părut potrivit chiar și simpla abordare a chestiunii cu președintele rus – deși nu e clar cine a deschis subiectul.

În centrul problemei pe care o are Europa se află eșecul producerii de vaccinuri la scara la care sunt produse în SUA, și ele tot o economie continentală, însă una care e la un pas de a-și fi inoculat o treime din populația adultă, comparativ cu 10% în UE și 50% în Regat.

Continuă să persiste dubiile în privința vaccinului Oxford, după ce Germania i-a oprit din nou administrarea la persoanele sub 60 de ani, invocând noi temeri privind posibile cheaguri de sânge. Toate organele de reglementare, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, despre care conducătorii francez și german au declarat săptămâna aceasta că ar trebui să fie în centrul unui nou tratat privind pandemiile, au aprobat spre utilizare vaccinul AstraZeneca la toate categoriile de vârstă. Dar răul deja a fost făcut.

Dependența Germaniei de gazul rusesc nu va face decât să crească odată ce controversatul proiect al gazoductului Nord Stream 2 va fi fost finalizat. Dacă ei i s-ar mai adăuga și o dependență de vaccinuri, acest fapt ar consolida o relație în curs de înmugurire care restului Europei îi va da palpitații.

Sursa: The Telegraph / Traducere: Andrei Suba (Rador)