The Washington Post: Anexările Rusiei apropie lumea “la doi-trei pași” de un război nuclear / Oficialii occidentali încă mai cred că este puțin probabil ca Putin să-și pună în practică amenințările

Declarația președintelui Vladimir Putin cu privire la anexarea a patru regiuni din estul și din sudul Ucrainei semnalează punerea în scenă a unei noi și extrem de periculoase faze într-un război care durează de șapte luni, un război care, potrivit temerilor unor oficiali și analiști occidentali, ar putea duce până la folosirea armelor nucleare, pentru prima oară după 77 de ani, scrie The Washington Post, citată de Rador.

Anterior, Putin a amenințat să apeleze la arme nucleare în cazul în care obiectivele Rusiei în Ucraina continuă să fie contracarate. Anexarea apropie cu un pas eventuala folosire a armamentului nuclear, întrucât asta îi oferă lui Putin o justificare, pe motiv că “integritatea teritorială a țării noastre este amenințată”, după cum s-a exprimat el într-un discurs de săptămâna trecută.

El și-a reînnoit amenințarea vinerea trecută, printr-un comentariu amenințător, potrivit căruia bombardamentul atomic al Statelor Unite asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki a creat un “precedent” în privința folosirii armamentului nuclear, reluând astfel niște referiri pe care el le făcuse și în trecut, când a spus că invazia Statelor Unite în Irak a creat un precedent în privința invaziei Rusiei din Ucraina.

Oficialii americani și occidentali afirmă că încă mai cred că este puțin probabil ca Putin să-și fructifice amenințările. Ei spun că, cel mai probabil, el speră să convingă Occidentul să nu mai ofere Ucrainei armament perfecționat, în vreme ce mobilizarea altor 300000 de soldați ar permite Rusiei să elimine sau măcar să împiedice eșecurile armatei sale pe câmpul de luptă.

Dar amenințările nu par decât să întărească hotărârea Occidentului de a continua livrările de armament în Ucraina, iar armata ucraineană continuă să avanseze pe teritoriul ocupat de ruși. Sâmbătă, armata ucraineană a reușit să obțină controlul asupra Limanului, un oraș din estul țării, aflat într-o zonă pe care Rusia și-a anexat-o fățiș începând de sâmbătă.

Prăbușirea unei noi linii de pe frontul rus a fost ‘salutată’ prin apeluri la atacuri nucleare, lansate de o serie de bloggeri și de politicieni din Rusia, printre care s-a numărat și liderul cecen, Ramzan Kadîrov, un aliat apropiat al lui Putin. “Trebuie adoptate măsuri mai drastice, până la instaurarea legii marțiale în zonele de frontieră și la folosirea unor arme nucleare mai slabe“, a scris Kadîrov într-un comentariu transmis pe canalul Telegram.

În toate cele patru regiuni despre care Putin a spus că le-a anexat – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia – Rusia nu controlează decât o parte din teritoriu.

Acum, când zonele pentru care s-au dus lupte sunt considerate de Moscova drept rusești, este posibil ca lucrurile să ducă la folosirea armamentului nuclear pentru prima oară începând din 1945, când a fost lansat bombardamentul atomic din Japonia.

“Este puțin probabil, dar este cel mai serios caz de amenințare nucleară începând din anii ’80,“, când Războiul Rece a luat sfârșit, a declarat Franz Stefan Gady, membru marcant al Institutului Internațional pentru Studii Strategice de la Londra. ”Este o situație foarte periculoasă, pe care strategii occidentali trebuie să o ia în serios”.

Oficialii americani și europeni afirmă că iau în serios amenințările. Duminică, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jack Sullivan, afirma că “urmările ar fi catastrofale” în cazul în care Rusia hotărăște să apeleze la arme nucleare. El a refuzat să spună și care ar fi acele urmări, dar a spus că o serie de consecințe precise au fost transmise în plan privat oficialilor ruși “de la un nivel foarte înalt”.

“Ei înțeleg foarte bine la ce să se aștepte dacă o apucă pe această linie neagră”, a spus el.

Oficialii europeni afirmă că amenințările nu au făcut decât să le întărească hotărârea de a sprijini Ucraina.

“Nimeni nu știe ce va hotărî Putin să facă, nimeni“, a declarat un oficial din partea Uniunii Europene care a dorit să își păstreze anonimatul pentru a discuta acest subiect delicat. “Dar el este total înghesuit într-un colț, e nebun… iar pentru el nu există vreo cale de ieșire. Pentru el, singura cale ar fi o victorie totală sau o înfrângere totală, iar noi conlucrăm în sprijinul acestei a doua variante. Avem nevoie de victoria Ucrainei, iar noi conlucrăm ca să prevenim cele mai sumbre scenarii, ajutând Ucraina să câștige“.

Același oficial a mai spus că obiectivul este acela de a oferi Ucrainei sprijinul militar de care are nevoie pentru a continua să scoată Rusia în afara teritoriului ucrainean, exercitându-se totodată presiuni politice asupra Rusiei ca să accepte o încetare a focului și retragerea.

Iar presiunile au un efect ‘lent’, menit să demonstreze, atât la nivelul Rusiei, cât și pe plan internațional, că invazia a fost o greșeală. India, care părea să se afle de partea Rusiei în primele zile ale războiului, s-a declarat alarmată de aluziile lui Putin la un război nuclear, iar China, care este evident cel mai important aliat al Rusiei, a dat de înțeles că se simte tot mai deranjată de escaladarea continuă a situației, promovată de Putin.

Dar “anexarea și mobilizarea a sute de mii de noi soldați au demonstrat totodată că strategia occidentală încă nu s-a dovedit îndeajuns de suficientă pentru a-l convinge pe Putin că nu poate câștiga”, afirmă Alexander Gabuev, membru marcant de la Carnegie Endowment for International Peace, o instituție care își avea sediul la Moscova până pe la începutul acestui an.

Occidentul spera ca succesele ucrainenilor să-l silească pe Putin să dea înapoi or, dimpotrivă, el și-a dublat eforturile. “Pe zi ce trece, observăm că Vladimir Putin vede toate astea drept un mare război existențial și este gata să mărească miza dacă pierde pe câmpul de luptă”, spune Gabuev.

“În același timp, nu cred că Occidentul va da înapoi, așa că problema se arată extrem de grea. Ne aflăm la doi sau trei pași” de un eșec al Rusiei în a-și atinge obiectivele, ea putând recurge la ceva care pe vremuri era de neconceput.

Acei pași, care i-ar păstra pozițiile, includ următoarele ipoteze: Rusia să-și trimită pe câmpul de luptă încă sute de mii de oameni. întețirea atacurilor asupra unor obiective civile și asupra infrastructurii din Ucraina și, poate, lansarea unor atacuri deschise asupra infrastructurii occidentale.

Deși Statele Unite și aliații lor europeni s-au abținut să lanseze acuzații clare, puțini se îndoiesc de faptul că Rusia s-a aflat în spatele sabotajului de la conductele Nord Stream din Marea Baltică, după cum afirmă un oficial din UE.

“Nu cred că se îndoiește cineva. Este semnătura Kremlinului”, a spus el. “Este un semnal care vrea să spună: ‘uitați ce va să vină, uitați ce suntem în stare să facem’”.

S-ar putea ca armamentul nuclear să fie folosit doar după mobilizare, după niște acțiuni de sabotaj și după ce o serie de alte măsuri nu au reușit să schimbe mersul lucrurilor și nu se știe ce ar realiza Putin dacă l-ar folosi, spune Gady.

În pofida ‘prezicerilor’ furioase din emisiunile de știri rusești, preziceri potrivit cărora Kremlinul ar lovi o capitală occidentală – Londra părând să fie ținta favorită – este mai probabil ca Moscova să caute să apeleze pe câmpul de luptă la niște arme nucleare tactice mai mici pentru a încerca să câștige un avantaj asupra forțelor ucrainene, afirmă Gady.

Cea mai mică armă nucleară din arsenalul rusesc provoacă o explozie de circa 1 kilotonă – a 15-a parte din mărimea bombei lansate la Hiroshima – ea putând însă provoca mari pagube, dar pe o zonă mai restrânsă.

Din cauză că războiul se desfășoară într-o regiune întinsă – 2500 km. de front – trupele sunt prea puțin răspândite ca să poată deveni o țintă clară și să poată schimba mersul războiului. Ca să dovedească ceva, Rusia va trebui să folosească mai multe arme nucleare sau să atace alternativ un centru cu populație numeroasă, precum Kievul – ambele variante reprezentând o gravă escaladare, care, aproape sigur, ar provoca riposta Occidentului și ar transforma Rusia într-un stat-paria chiar și printre aliații săi, subliniază Gady.

“Din perspectivă strict militară, armele nucleare nu ar rezolva niciuna dintre problemele de ordin militar ale lui Putin,” mai spune el. “Pentru a schimba tabloul operațiunilor, un singur atac nu va fi suficient și nici nu va intimida Ucraina, făcând-o să cedeze din teritoriu. Dimpotrivă, asta ar spori și mai mult sprijinul occidental, iar eu cred că va veni o ripostă din partea SUA”.

Tocmai de aceea, mulți cred că Putin nu-și va duce amenințarea până la capăt. “Chiar dacă Putin este periculos, el nu are tendințe sinucigașe, după cum nu au nici cei din jurul său”, afirmă Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA din Europa.

Oficialii de la Pentagon declară că nu au constatat nicio acțiune a Rusiei care să facă Statele Unite să-și revizuiască amplasamentul armamentului lor nuclear.

Sursa: The Washington Post/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga/