The Washington Post: Cum îi demonizează propaganda rusă pe refugiații ucraineni / Pe rețelele de socializare, rețelele pro-Kremlin exploatează furia Germaniei din cauza crizei sale energetice pentru a submina sprijinul pentru Ucraina

Un videoclip arată un incendiu puternic într-un cartier rezidențial din Germania, urmat de o proprietară plângând și acordând un interviu de sub dărâmăturile casei sale incendiate. Un text în partea de jos a ecranului explica faptul că refugiații ucraineni au provocat incendiul, devastând accidental casa gazdelor lor germane, relatează The Washington Post.

Videoclipul, care purta logo-ul tabloidului german Bild, s-a răspândit de la un mic cont de YouTube prin aplicația de mesagerie Telegram la mass-media de stat rusească, până când a putut fi găsit pe aproape toate platformele sociale importante, după cum a arătat ulterior o analiză criminalistică.

Dar era un fals, cu imagini de la evenimente fără legătură între ele, cusute împreună pentru a forma un reportaj fals care îi prezenta pe refugiații ucraineni drept instigatori nepăsători care fac ravagii asupra germanilor generoși care îi primiseră.

În timp ce forțele rusești continuă să bombardeze orașele ucrainene, propagandiștii pro-Kremlin s-au orientat către o nouă țintă: întoarcerea europenilor împotriva celor 7,8 milioane de refugiați ucraineni, care reprezintă cel mai mare exod de pe continent de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Procedând astfel, experții în dezinformare ai Rusiei exploatează narative europene adânc înrădăcinate în ceea ce privește imigrația, reluând motode prin care agenții Rusiei au exploatat în mod faimos principalele platforme de socializare din SUA pentru a semăna diviziune în jurul unor subiecte precum rasa înainte de alegerile prezidențiale din 2016.

Experții spun că această campanie de propagandă, pe care compania mamă a Facebook, Meta, a numit-o „cea mai mare și mai complexă operațiune de origine rusă de la începutul războiului din Ucraina”, are ca scop să alimenteze frica și diviziunile în rândul aliaților europeni critici ai Ucrainei, care se pregătesc pentru un nou aflux de refugiați în această iarnă. Și în timp ce europenii rămân în majoritate covârșitoare susținători ai ucrainenilor care fug, există temeri că eforturile Rusiei de a transforma această problemă în armă și-ar putea atinge ținta.

În Germania – unde locuiesc peste 1 milion de ucraineni – încercările de incendiere și graffiti cu mesaje amenințătoare scrise pe locuințele și școlile pentru refugiați din ultimele luni sugerează că mesajul a intrat deja într-o fază radicalizată. În multe cazuri, se răspândește prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram, care se dezvoltă rapid și care face mult mai puțină moderare a conținutului decât giganții consacrați, cum ar fi Facebook de la Meta și YouTube de la Google.

Într-o dimineață din octombrie, la un hotel local care a fost transformat într-un centru de refugiați administrat de Crucea Roșie din Gross Strömkendorf, un sat de pe coasta de nord a Germaniei, cineva a folosit vopsea cu spray pentru a transforma semnul Crucii Roșii în forma unei svastici de un roșu aprins. La două zile după atacul cu svastica, hotelul a fost incendiat – nu de locuitorii săi ucraineni, ci de un piroman în serie german, spun autoritățile. Acestea spun că nu cred că incendiul a fost motivat politic. Toți cei 14 refugiați au scăpat nevătămați.

Dezinformarea rusă „este o investiție pe termen lung și ar putea deveni foarte, foarte toxică”, a declarat Huberta von Voss, director executiv al biroului din Germania al Institutului pentru Dialog Strategic, o organizație non-profit cu sediul la Londra care studiază extremismul și dezinformarea, despre eforturile rusești. „Asta poate face rău în lumea reală”.

În timp ce europenii sunt încă în majoritate covârșitoare în favoarea primirii refugiaților, sprijinul scade în țări cheie. Un sondaj realizat de Fundația Bertelsmann a constatat că proporția germanilor care cred că țara ar trebui să primească refugiați din Ucraina a scăzut de la 86% în martie, aproape de începutul războiului, la 74% în septembrie.

„Minciunile despre refugiații ucraineni și eforturile de a profita de temerile europenilor nu au reușit să polarizeze sau să modeleze cu succes discursul public până în prezent”, potrivit unui studiu recent susținut de Parlamentul European, realizat de European Policy Center, cu sediul la Bruxelles. Dar proporția de informații ostile față de refugiații ucraineni „crește și generează un angajament mai mare pe rețelele sociale”, a avertizat acesta.

Narațiunile de dezinformare rusești au pătruns și în politica generală. În septembrie, Friedrich Merz, liderul opoziției creștin-democrate din Germania, i-a acuzat pe refugiații ucraineni de „turism social” – profitând de sistemul de asistență socială din Germania în timp ce călătoresc încoace și încolo în Ucraina, o narațiune frecvent vehiculată de conturile pro-Kremlin. Ulterior, el și-a cerut scuze.

Și există indicii că propaganda împotriva refugiaților ar putea să își găsească amprenta în rândul unei părți din societate deja radicalizate care iese în stradă pentru demonstrații săptămânale împotriva prețurilor la energie.

Într-un incident petrecut în orașul Leipzig, în estul țării, în octombrie, manifestanții s-au confruntat cu un grup de refugiați ucraineni care demonstrau împotriva bombardamentelor Rusiei. Un protestatar a numit grupul de ucraineni „porci”, adăugând: „Trăiți pe banii noștri”, în timp ce alții scandau „Afară naziștii”. (Echivalarea ucrainenilor cu naziștii a fost o temă dominantă a propagandei rusești de când președintele Vladimir Putin a încercat să justifice invazia ca fiind o campanie de „deznazitizare” a țării).

Kateryna Pikalova, o tânără de 26 de ani din orașul ucrainean Dnipro care a ajutat la organizarea demonstrației ucrainene, a descris scena ca fiind „haotică”, dar a spus că nu a fost surprinsă. Ea și-a amintit un incident recent, când ea și mama ei, care a sosit recent ca refugiată, au fost abordate pe stradă de un bărbat care a început să compare ucrainenii cu naziștii, făcând referire la imagini pe care le văzuse pe internet.

„Auzi asta pe stradă și înțelegi că această operațiune psihologică rusă este în acțiune”, a spus Pikalova. „Această mare mașinărie rusească este de neoprit, este peste tot. O poți vedea pe internet, o poți simți pe străzi”.

Liniile dezinformării

Demonizarea refugiaților ucraineni în Germania prin intermediul păcălelilor de pe rețelele de socializare și a știrilor false reprezintă un filon insidios caracteristic de dezinformare, spun experții, din partea propagandiștilor ruși, care au demonstrat de mult timp un talent pentru a se folosi de diviziunile politice interne ale altor țări pentru a-și promova obiectivele.

Cea mai mare economie a Europei a fost în centrul războiului informațional al Moscovei încă din timpul Războiului Rece, când țara era linia de demarcație între est și vest. Aceasta este în continuare o linie de falie pe care propaganda rusă încearcă să o exploateze, în timp ce în ultimii ani operațiunile de informare ale Kremlinului s-au concentrat, de asemenea, pe stârnirea reacției împotriva deciziei Germaniei de a permite primirea a peste un milion de refugiați, în mare parte din Orientul Mijlociu.

Iar Germania este o țară în care canalele rusești au acoperire. Înainte de a fi închisă de autoritățile germane în martie, RT DE, filiala în limba germană a postului de televiziune de stat rus Russia Today, a fost cea mai interacționată instituție media în limba germană pe Facebook și a treia pe Twitter, potrivit unui studiu realizat anul trecut de German Marshall Fund.

Germania s-a îmbogățit pe seama exporturilor și a gazului rusesc ieftin. Acum, are probleme.

Narațiunea anti-refugiați a început în momentul în care primii ucraineni care au fugit au trecut granița, dar a luat amploare în primăvară și vară, după ce primele încercări de a justifica invazia Rusiei din februarie sau de a o minimaliza ca fiind o „operațiune militară specială” nu au convins publicul occidental.

În timp ce valurile anterioare de dezinformare care vizau refugiații din Orientul Mijlociu îi prezentau pe aceștia ca pe o amenințare „culturală” pentru europeni, campania împotriva refugiaților ucraineni îi prezintă ca pe o amenințare la adresa sănătății și bogăției europenilor, a constatat European Policy Center.

Un număr tot mai mare de cercetări arată clar că mesajele împotriva refugiaților au fost alimentate de o rețea extinsă, coordonată și coordonată, cu sediul în Rusia, de site-uri de știri false, canale Telegram, canale YouTube și Instagram și chiar petiții Change.org. Și este amplificată în mod sistematic de armate de conturi false de socializare, de persoane cu influență reală pro-Kremlin și de conturi media de stat rusești pe aproape toate platformele sociale importante.

Nu este încă clar cine anume din Rusia se află în spatele acestei acțiuni, iar cercetătorii nu au găsit încă legături directe cu Kremlinul. Dar oricine ar fi, pare a fi bine dotat cu resurse, cu experiență în campaniile de dezinformare și foarte persistent. Într-un raport din septembrie privind rețeaua, compania mamă Facebook, Meta, a declarat că această campanie s-a bazat pe „o combinație neobișnuită de sofisticare și forță brută”.

Noua cercetare a Institutului pentru Dialog Strategic, împărtășită cu The Washington Post înainte de publicare, oferă cea mai detaliată perspectivă de până acum asupra campaniei de dezinformare, subliniind accentul pus pe refugiații ucraineni și urmărind modul în care campania a lucrat pentru a împinge narațiuni specifice către publicul european.

Raportul ISD se concentrează pe un canal Telegram specific cu aproximativ 10.000 de urmăritori, numit Deutsche Wahrheit („Adevărul german”), ca microcosmos al campaniei mai ample. Deși numele și postările canalului erau în limba germană, cercetătorii au observat că numele fișierelor videoclipurilor și clipurilor pe care le încărca erau adesea în limba rusă. Aceste fișiere includeau, de asemenea, nume de dosare și nume de proiecte care se potriveau cu cele găsite în videoclipurile postate de conturi identificate anterior ca făcând parte dintr-o rețea de propagandă pro-Kremlin.

Din cele 219 videoclipuri postate de Deutsche Wahrheit între 15 aprilie și 11 iulie, 40 la sută menționau refugiații, potrivit studiului ISD. Alte videoclipuri au încercat să facă legătura între Ucraina, în general, și nazism, să discrediteze anumiți lideri ucraineni sau să pună problemele energetice și inflația din Europa pe seama sprijinului acordat Ucrainei.

Postările, dintre care multe conțineau videoclipuri falsificate sau trucate, făcute să pară ca fiind rapoarte ale presei tradiționale, implicau refugiații ucraineni în orice, de la complotul unor atacuri teroriste până la aducerea variola maimuței în Germania.

Clipul falsificat care părea să arate refugiați ucraineni care incendiază casa gazdelor lor germane din Wulfen a fost unul dintre acestea. Răspândirea sa oferă un studiu de caz despre modul în care campania a folosit conturi mici și obscure pentru a semăna și, probabil, pentru a se concentra pe falsuri pe care le-ar putea apoi răspândi la audiențe mai largi, rămânând cu un pas înaintea moderatorilor de conținut ai marilor platforme.

La 14 mai, cineva a creat un canal YouTube în limba germană cu un nume care se traduce prin „Știri și zvonuri”, conform analizei criminalistice a ISD, și a încărcat clipul de știri falsificat al Bild. Acesta a primit doar 12 aprecieri și a fost ulterior șters. YouTube nu a răspuns la solicitările de comentarii.

Cu toate acestea, în aceeași zi, videoclipul a fost încărcat pe canalul Deutsche Wahrheit Telegram, care pare să fi servit ca sursă inițială sau originală pentru numeroase videoclipuri din campanie. Postând pe Twitter la 17 mai, șeful departamentului Digital al Bild, Timo Lokoschat, a denunțat reportajul ca fiind un „fals complet” – dar acest lucru nu a oprit răspândirea acestuia. Bild nu a răspuns la solicitările de comentarii.

Până a doua zi, videoclipul făcea turul marilor canale Telegram în limba rusă, unele cu sute de mii de abonați. La 19 mai, a făcut titluri de primă pagină în mass-media rusești, inclusiv Sputnik și agenția de știri RIA FAN. De asemenea, s-a răspândit și pe site-ul chinez de socializare Weibo, unde a fost vizionat de sute de mii de ori.

Deși videoclipul a fost în cele din urmă dezmințit, puține dintre povești au fost corectate sau retrase. Iar linkurile către articole și videoclipuri au continuat să circule pe Telegram, Twitter și Facebook, unde conturi false cu imagini de profil generate de AI le-au amplificat sistematic.

Rețeaua publică de televiziune germană, ZDF, a legat pentru prima dată, în luna august, un val de astfel de videoclipuri de știri falsificate, care pretindeau că provin de la instituții germane precum Bild, Die Welt și Der Spiegel, de o campanie coordonată de dezinformare. ZDF a observat că unele dintre videoclipurile false erau promovate în reclame pe Facebook.

Acest lucru a declanșat investigația Meta, care a identificat alte zeci de site-uri de știri false și exemple de dezinformare care vizau publicul european, în principal din Germania, și a atribuit campania originii rusești. Meta le-a eliminat pe toate cele pe care le-a găsit. În timp ce contul de Instagram al Deutsche Wahrheit a supraviețuit acestor verificări, purtătoarea de cuvânt a Meta, Margarita Franklin, a confirmat că acesta făcea parte din aceeași campanie, iar Instagram l-a suspendat în noiembrie, în urma investigațiilor efectuate de The Post.

Social media nu era pregătită pentru acest război. Are nevoie de un plan pentru următorul.

Astfel de investigații au devenit parte din activitatea Facebook și, într-o măsură mai mică, a celor de la Twitter și YouTube, de când au identificat pentru prima dată dovezi ale interferenței rusești în alegerile americane din 2016.

Citește integral pe The Washington Post