The Washington Post: Lecțiile sinistre pe care Putin le învață de la Xi Jinping

Dacă acest site ar fi fost Meduza, o sursă independentă de știri despre Rusia, paragraful de față ar fi început cu următorul avertisment guvernamental obligatoriu: „ACEST MESAJ (MATERIAL) A FOST CREAT ȘI/SAU DISEMINAT DE CĂTRE UN ORGAN DE PRESĂ STRĂIN ÎNDEPLININD FUNCȚIILE UNUI AGENT STRĂIN ȘI (SAU) DE O ENTITATE JURIDICĂ RUSEASCĂ ÎNDEPLININD FUNCȚIILE UNUI AGENT STRĂIN”. Expresia „agent străin” poartă un stigmat aparte în Rusia, încă din vremurile sovietice – se referă la trădare sau spioni. Ați fost avertizați.

Decizia de a cataloga Meduza drept „agent străin” și de a-i impune să publice textul de mai sus la începutul fiecărui articol reprezintă o nouă dovadă a tentativei agresive a președintelui Vladimir Putin de a eradica societatea civilă autonomă în Rusia. Legea „agentului străin”, adoptată în 2012 și modificată frecvent între timp, le impunea inițial ONG-urilor care primesc fonduri din străinătate și pe care guvernul le consideră implicate într-o activitate politică să se înregistreze în calitate de „agent străin” și să se supună unor controale. Legea a fost extinsă pentru a include și presa finanțată din străinătate, inclusiv serviciul rus al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) și altele. Amendamente recent promulgate de dl Putin permit Rusiei să includă și indivizi, între care jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții. RFE/RL, susținut de guvernul SUA, a refuzat să publice eticheta de „agent străin” și drept urmare se confruntă cu amenzi masive.

Meduza afirmă că desemnarea sa drept „agent străin” îi periclitează viitorul. Site-ul a fost fondat în 2014, atunci când foarte popularul site rusesc de știri Lenta.ru fusese preluat de către un oligarh apropiat de dl Putin, iar editoarea lui, Galina Timcenko, fusese concediată. Atunci unii jurnaliști, între care și dna Timcenko și Ivan Kolpakov, cofondator al Meduza, s-au mutat la Riga, în Letonia, și au lansat noul site. Având jurnaliști în interiorul Rusiei, a publicat știri și investigații incisive, între altele din lumea tenebroasă și violentă a serviciilor rusești sau din cea a hackerilor ruși. După ce a fost catalogat „agent străin”, veniturile sale din publicitate s-au evaporat. Acum apelează la cititori pentru a supraviețui.

Dl Putin vede jurnalismul liber și independent ca pe o amenințare. El se inspiră din manualul dictatorilor, în cazul de față din cel al lui Fidel Castro, care în 1960 a început să reducă la tăcere ziarele neaflate sub controlul lui, cerându-le să publice un avertisment similar la sfârșitul articolelor critice la adresa lui. Avertismentul atenționa că articolul respectiv „nu se conformează adevărului și nici celei mai elementare etici a jurnalismului”.

Dlui Putin îi place să învețe tehnici represive și de la președintele Xi Jinping al Chinei, al cărui guvern a aprobat acum cinci ani o lege a „agentului străin” pentru a îngrădi și penaliza ONG-urile. Dl Xi mai folosește din 2015 și o altă tactică a pumnului de fier, oprimându-i pe avocații care reprezintă activiști pentru drepturile omului. Peste 300 de avocați și activiști au fost arestați. Acum dl Putin imită China prin arestarea pe 30 aprilie a lui Ivan Pavlov, unul dintre cei mai cunoscuți avocați ruși specializați în drepturile omului, care l-a reprezentat pe liderul opoziției Aleksei Navalnîi și alte persoane vizate de serviciile secrete ale Rusiei.

Dl Putin și-a amplificat dramatic în ultimele luni presiunea pusă pe societatea civilă, încercând să-l asasineze pe dl Navalnîi și să-i distrugă organizația. E o campanie care nu ar trebui să continue fără consecințe din partea guvernelor occidentale.

Sursa: The Washington Post / Traducere: Andrei Suba (Rador)