The Washington Post: Rusia tocmai a făcut un mare pas înapoi spre Uniunea Sovietică

Pentru prima oară după epoca sovietică, săptămâna trecută Kremlinul a clasificat formal drept delict penal opoziția politică internă, scrie The Washington Post, citată de Rador.

Printr-o decizie care amintește de faimosul și detestatul Articol 70 din codul penal sovietic, care pedepsea „agitația și propaganda anti-sovietică” – și care a dus la încarcerarea unor cunoscuți dizidenți precum Vladimir Bukovski și Iuri Orlov în penitenciare și lagăre de muncă – , parchetul moscovit a suspendat activitatea organizației naționale a lui Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant al lui Vladimir Putin.

Navalnîi e încarcerat în prezent într-un lagăr penitenciar, după ce anul trecut a supraviețuit unei tentative de asasinat sponsorizate de stat.

„Sub pretextul lozincilor liberale, aceste organizații creează condiții pentru destabilizarea situației sociale și politice”, afirmă un comunicat al parchetului din Moscova.

„Obiectivul lor real este să schimbe ordinea constituțională, inclusiv prin scenariul unei «revoluții colorate».” („Revoluție colorată” se referă la revoltele populare care au răsturnat regimuri autoritare în numeroase țări post-sovietice, inclusiv Georgia și Ucraina.)

Parchetul a solicitat ca Tribunalul Municipal din Moscova să desemneze drept „extremiste” trei organizații legate de liderul opoziției: Sediul Navalnîi, Fundația Anticorupție și Fundația pentru Protecția Drepturilor Cetățenești. Ședința în cauză e programată pe 17 mai, dar deznodământul e deja cunoscut de toată lumea.

Eticheta de „extremistă” va așeza pe același palier cu ISIS și Al-Qaeda organizația lui Navalnîi – o mișcare politică pașnică ale cărei metode includ manifestații, sprijinirea candidaților opoziției la alegeri și investigații publice privind corupția guvernamentală (dintre care se remarcă cel mai mult palatul de 1,3 miliarde de dolari al lui Putin de pe țărmul Mării Negre).

Orice angajat al organizației lui Navalnîi – o rețea de aproape 40 de filiale regionale întinsă pe tot cuprinsul Rusiei – e pasibil de până la șase ani de închisoare. Oricine îi donează bani e pasibil de până la opt ani de închisoare. Oricine coordonează sau conduce activități ale organizației poate petrece până la 10 ani după gratii.

„Nu am mai întâlnit niciodată un caz în care lupta anticorupție să fie catalogată drept amenințare la adresa securității statului”, a declarat Ivan Pavlov, principalul avocat care apără organizația lui Navalnîi de acuzațiile de extremism.

Pavlov însuși a fost arestat vineri. Biroul său a fost percheziționat de FSB, serviciul secret intern al Rusiei, iar el a fost supus unor restricții judiciare care fac aproape imposibil ca el să-și organizeze apărarea în mod eficient.

Pavlov nu e decât cea mai nouă țintă a actualei campanii de reprimare a aliaților lui Navalnîi. Andrei Frateiev, consilier municipal la Tomsk, a fost arestat din cauza unui miting al opoziției de luna trecută (la care nici măcar nu participase).

La Arhangelsk fostul director de campanie al lui Navalnîi, Andrei Borovikov, a fost condamnat la 2,5 ani de închisoare pentru postarea în 2014 pe o rețea socială a unei piese a trupei germane Rammstein.

Serghei Davidis, șeful programului de sprijin pentru deținuți politici al Centrului Memorial al Drepturilor Omului din Moscova, a devenit acum el însuși deținut politic, aflându-se sub arest administrativ pentru că a scris în aprilie pe Twitter despre manifestațiile în sprijinul lui Navalnîi.

În afară de Davidis, alte personalități care au participat la demonstrațiile din aprilie – între care poetul Dmitri Bikov și politologul Leonid Gozman – au fost vizitate și ele de poliție. Se pare că statul rus își schimbă tactica: în loc să permită presei internaționale să transmită dispersarea violentă a manifestanților pașnici de sub zidurile Kremlinului, protestatarii sunt inculpați acum după eveniment, utilizându-se fotografii de pe rețelele sociale și tehnologie de supraveghere video după modelul chinez.

„E un nou tip de dictatură, o dictatură a secolului 21”, a declarat Vladimir Milov, fost ministru și colaborator apropiat al lui Navalnîi. „E vorba de un control totalitarist asupra societății prin intermediul tehnologiei înalte.”

Efectele devastatoare ale acestei dictaturi a tehnologiei înalte sunt probate de mai multă vreme – dar puține probe sunt atât de flagrante precum cele ieșite la lumină în ultima lună. La reuniunea ei anuală Academia de Științe a Rusiei a anunțat că exodul creierelor a atins proporții fără precedent, crescând de cinci ori numărul cercetărilor și al persoanelor cu înaltă calificare care au părăsit țara, de la 14.000 în 2012 la aproape 70.000 anul trecut.

Rusia își pierde cu repeziciune cei mai talentați cetățeni, care nu sunt dispuși să suporte un regim corupt și oprimant – o tendință care va avea un impact catastrofal asupra competitivității ei pe termen lung în cadrul economiei globale.

În ce-l privește, Kremlinul nu vede „nimic tragic în această situație” – a admis sincer Dmitri Peskov, secretarul de presă al lui Putin. Cu cât în țară rămân mai puțini intelectuali, cu atât mai ușor îi va fi oricărei dictaturi.

„Sosesc vremuri întunecate pentru toți oamenii iubitori de libertate din Rusia”, au transmis într-un comunicat directorii organizației lui Navalnîi înainte de a o dizolva formal pentru a-i pune la adăpost de inculpare pe susținătorii ei.

Rusia a trecut prin multe perioade întunecate pentru cetățenii ei iubitori de libertate, de la triumful reacțiunii la final de secol 19 până la epurările sovietice în masă și înăbușirea aproape deplină a dizidenței sub șeful KGB devenit lider de partid la începutul anilor ’80, Iuri Andropov.

Dizidenții sovietici, niște optimiști incurabili a căror mișcare a fost zdrobită sub cârmuirea lui Andropov prin arestări, încarcerări și exil forțat, susțineau că „noaptea e întotdeauna cel mai întunecată înainte de zori”. Uluitor e că s-a dovedit că aveau dreptate.

Notă: Articol de Vladimir Kara-Murza (activist rus pro-democrație, scriitor și cineast; președintele Fundației pentru Libertate Boris Nemțov și vicepreședintele Fundației Rusia Liberă)

Sursa: The Washingtonpost/ Rador/ Traducere: Andrei Suba