Think Tank american: Investițiile Rusiei în vestul Europei sunt în creștere. Austria, Italia și Olanda, în top

Rusia se folosește de legile opace care reglementează înregistrarea corporațiilor, de mediile fiscale permisive și de practicile anticorupție ineficiente pentru a-și extinde amprenta economică în unele națiuni din Europa de Vest, potrivit unui raport publicat luni, se arată într-un material Wall Street Journal.

Raportul realizat de think tank-ul Center for Strategic and International Studies descrie trei țări – Austria, Italia și Olanda – drept „facilitatori”, ale căror sisteme financiare și politice au permis voluntar sau involuntar Kremlinului să-și încordeze mușchii economici și politici.

Investiția Rusiei în Austria aproape s-a dublat de la începutul crizei din 2014, când Moscova a anexat Crimeea, moment care a precipitat sancțiunile Statelor Unite și Uniunii Europene împotriva Moscovei. Investiția Rusiei reprezintă mai mult de 16% din investiția străină directă în Austria în 2017, comparat cu 8%, în 2013, se arată în raport.

În Italia, se arată în același raport, legăturile economice cu Rusia s-au îmbunătățit odată ce standardele guvernării au stagnat, iar mai mulți lideri ai partidelor politice din țară împărtășesc perspectiva anti-imigrație a Kremlinului și scepticismul acestuia față de Uniunea Europeană.

Companiile rusești au făcut investiții strategice în afacerile cu energie, telecomunicații și imobiliare din Italia, iar băncile italiene sunt pe locul doi în topul expunerii financiare a Rusiei, cu creanțe în valoare de aproape 23 miliarde de dolari, conform raportului.

Iar Olanda a devenit al doilea cel mai mare partener comercial al Rusiei, se arată în raport. Acțiunile companiilor rusești în Olanda au crescut la 121 miliarde de dolari în 2017, de la 49 miliarde de dolari în 2009. O parte din această creștere a avut loc înainte de sancțiunile din 2014, deși nivelul activelor rusești a rămas constant în ultimii ani.

„Afacerile au loc în timp ce Rusia este sancționată”, a declarat Heather Conley, un fost oficial din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Doamna Conley a subliniat că raportul nu intenționează să mustre Europa sau cele trei țări, ci numai să atragă atenția asupra a ceea ce ea a numit nevoia unei cooperări mai strânse trans-Atlantice pentru a combate fluxul financial ilicit.

Această cooperare pare că a făcut un pas înapoi luna trecută când Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a pus teritoriile Statelor Unite Puerto Rico, Guam și Samoa Americană și Insulele Virgine SUA pe o listă a jurisdicțiilor care au o reglementare slabă împotriva spălării de bani și anti-terorismului.

Purtătoarea de cuvânt al ambasadei Olandei în Washington a declarat că țara sa este pe deplin conștientă de influența Rusiei în alte state: „Cu siguranță nu suntem facilitatori ai comportamentului malign al Rusiei. Voluntar sau involuntar.”

Purtătoarea de cuvânt a ambasadei olandeze a declarat că cifrele comerciale sunt puternic influențate de bunurile rusești care tranzitează portul din Rotterdam. „Recunoaștem pe deplin dezavantajele orientării internaționale a sistemului nostru fiscal”, a spus ea. „Combaterea evaziunii fiscale este un pilon a politicii guvernului nostru.”

Un purtător de cuvânt al ambasadei Austriei din Washington a declarat că oficialii austrieci nu pot comenta un document pe care nu l-au văzut. Ambasadele Italiei și Rusiei nu au răspuns cererilor de a comenta.

Raportul a fost realizat în cadrul unui proiect comun al CSIS și al Centrului pentru Studierea Democrației din Sofia, Bulgaria, un institut european de politici publice. Este al doilea raport din seria „Kremlin Playbook” al CSIS, un proiect lansat în octombrie 2016 cu scopul de a influența dezbaterile asupra acțiunilor rusești din alte țări, inclusiv presupusa implicare a acesteia în alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite.

Agențiile de informații americane spun că președintele rus Vladimir Putin a intervenit în alegerile din Statele Unite, dar Moscova neagă orice acuzație.

Fluxul financiar descris în raport nu este interzis de sancțiunile economice în vigoare și nici nu este o activitate ilicită.

„În timp ce nu este nimic rău în sine cu cooperarea dintre interesele corporate ale Rusiei și Europei”, se arată în raport, „controlul indirect al Kremlinului asupra afacerilor rusești le fac susceptibile presiunii. Ele pot fi obligate să promoveze obiective politice sau să dezvolte rețele folositoare Rusiei pentru a-și promova interesele”.

Foștii lideri europeni, după cum se observă în raport, au promovat uneori interesele ruse – inclusiv un grup care a făcut lobby la Washington în numele lui Viktor Ianukovici, fostul președinte pro-Kremlin al Ucrainei.

Sursă: Russia’s Economic Clout in Europe Grows Despite Sanctions, Study Says

NOTĂ Robert Ciobanu este bursier al Fundației Konrad Adenauer în parteneriat cu G4Media.ro