Tichetele de valoare au generat 32 miliarde de lei în PIB-ul României, reprezentând peste 2% din economia naţională, arată un studiu al Academiei de Studii Economice

Tichetele de valoare sunt un motor important al economiei româneşti, contribuind cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul naţional, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE), se menţionează într-un comunicat de presă, transmite Agerpres.

Cercetarea a analizat impactul economic al tichetelor de valoare pentru perioada ianuarie 2020 – iulie 2024, evidenţiind rolul acestora în susţinerea consumului, stimularea economiei şi crearea sau menţinerea locurilor de muncă.

Potrivit cercetării, fiecare leu cheltuit prin tichete de valoare generează 2,91 lei suplimentari pentru PIB, consolidând astfel efectul economic al acestui instrument de politică publică.

Concluziile studiului realizat de ASE au fost prezentate miercuri, 19 martie, în cadrul unei mese rotunde organizate în colaborare cu Comisia de buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României. Prezentarea a fost susţinută de Cristian Păun, coautor al studiului, urmată de o sesiune de dezbateri la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, mediului academic, Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET) – care reuneşte principalele companii emitente de tichete de valoare – precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

„Acest instrument de politică publică este mult mai mult decât pare la prima vedere. În literatura academică se vorbeşte chiar de o revoluţie administrativă a statului modern prin adoptarea pe scară largă a acestui instrument, pentru că reprezintă un salt calitativ faţă de instrumentele tradiţionale care erau subvenţiile sau distribuţia directă de produse sau servicii. Există 40 de state care adoptă şi implementează asemenea scheme, 100 de milioane de cetăţeni beneficiari din întreaga lume, şi România poate fi un studiu de caz pozitiv în măsura în care are o experienţă bogată în acest sens”, a spus Radu Muşetescu, ASE, coordonatorul studiului.

Potrivit lui Cristian Păun, ASE, coautor al studiului, cea mai importantă calitate a acestui instrument este versatilitatea lui. Adică poate fi folosit la foarte multe domenii de politică publică. El a spus că putem vorbi, de exemplu, de politici în domeniul ecologic, îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător prin tehnologii avansate.

„Putem să le extindem către sectorul IMM-urilor. Putem să extindem acest instrument către copii, astfel încât, de exemplu, bursa copilului să fie repartizată prin aceste mecanisme. Putem relua programul Cornul şi laptele. Versatilitatea este extraordinară şi asta cred că este principala calitate a acestor instrumente. Se potrivesc foarte bine pentru politicile publice”, a declarat Cristian Păun.

La rândul său, Bogdan Huţucă, preşedintele Comisiei de buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaţilor, consideră că rolul studiilor de impact este acela de a asigura o mai bună reglementare, acela de a obţine politici publice mai eficiente.

„Astăzi ne este prezentat un studiu privind impactul tichetelor de valoare asupra economiei româneşti iar prezenţa noastră, a parlamentarilor din diferite comisii parlamentare, are rolul de a vă asigura că suntem deschişi la absolut orice formă de dezbatere privind soluţii şi abordări care au impact pozitiv asupra economiei naţionale”, a declarat Bogdan Huţucă.

Totodată, Gabriela Horga, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, a afirmat că tichetele de valoare reprezintă un instrument eficient de sprijin economic şi au avut un rol esenţial în stimularea consumului, în susţinerea angajaţilor. Prin utilizarea acestor tichete de valoare avem mai multă transparenţă, mai multă fiscalizare şi mai ales consumul este direcţionat în linie cu obiectivele politicilor publice.

„Tichete culturale reprezintă un sprijin deopotrivă pentru angajaţi, dar şi pentru instituţiile de cultură. Ele stimulează consumul de produse şi servicii culturale, aspect care conduce la o creştere a numărului de vizitatori şi spectatori pentru teatre, muzee, cinematografe şi alte instituţii culturale. Un alt efect ce decurge de aici reprezintă veniturile generate de aceste vouchere, care ne dorim să contribuie în procente cât mai mari la finanţarea şi dezvoltarea programelor culturale, iar prin facilitarea accesului la evenimente culturale, aceste tichete pot ajuta la promovarea şi conservarea patrimoniului cultural local, încurajând astfel diversitatea culturală şi educaţia artistică. Ne dorim să vedem un impact al tichetelor culturale similar cu cel realizat de voucherele de vacanţă în domeniul turismului”, a spus Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Potrivit lui Dan Constantinescu, director executiv al Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a constatat că tichetele de valoare cresc bunăstarea beneficiarilor prin acces la servicii de calitate pentru salariaţi, contribuie la reducerea muncii sau activităţilor nedeclarate în ţările în care sunt folosite, încurajează noi modele de consum mai sănătoase, sporesc incluziunea socială şi, nu în ultimul rând, ajută la o colectare mai bună de taxe şi stimularea economiei locale.

„E important că am avut această dezbatere din mai multe puncte de vedere. În primul rând, noi spunem tot timpul că vrem să vedem analize şi studii de impact atunci când vorbim despre orice politică publică, iar având în vedere ce rol important joacă tichetele – cele de masă şi cele de vacanţă – în acest ecosistem de politici, cred că e bine venită această analiză ca şi noi, cei din industrie, dar şi Legislativul sau Executivul să vadă exact care sunt efectele şi impactul acestor tichete şi apoi, judecând acest impact, să ne gândim unde şi cum pot fi extinse”, a afirmat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

Rezultatele studiului ASE au evidenţiat atât impactul tichetelor de valoare asupra PIB-ului, cât şi contribuţia semnificativă a acestora la menţinerea locurilor de muncă în sectoare esenţiale ale economiei. În acest context, studiul a analizat detaliat efectele tichetelor de masă, ale voucherelor de vacanţă şi ale altor tipuri de tichete, precum cele culturale sau cadou, reliefând modul în care acestea susţin piaţa muncii şi contribuie la dinamizarea sectoarelor economice cheie.

Cea mai mare parte a acestui impact vine din tichetele de masă, care reprezintă 84% din totalul tichetelor de valoare emise. În perioada analizată, ianuarie 2020 – iulie 2024, valoarea acestora a fost de 56 miliarde de lei, dintr-un total de 68 miliarde de lei cât au însumat toate tipurile de tichete de valoare.

În ce priveşte impactul asupra pieţei muncii, studiul ASE a arătat că fiecare 436.828 lei cheltuiţi prin tichete de masă susţin un loc de muncă în sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul, ceea ce înseamnă susţinerea unui număr de aproximativ 128.197 de locuri de muncă pentru perioada de referinţă.

Pe locul al doilea ca volum se află voucherele de vacanţă. În perioada de referinţă, valoarea totală a acestora a fost de 7,48 miliarde de lei, având un impact direct asupra turismului intern, industriei ospitalităţii, dar şi a pieţei muncii în industrie. Studiul a relevat că 187.026 lei cheltuiţi anual prin vouchere de vacanţă susţin un loc de muncă în sectorul HORECA. Astfel, în perioada analizată, voucherele de vacanţă au contribuit la menţinerea sau crearea a 39.994 de locuri de muncă în acest sector.

O altă categorie de tichete de valoare care au un impact direct asupra comerţului cu amănuntul total este cea a tichetelor cadou. În perioada analizată, valoarea totală a tichetelor cadou acordate a fost de 3 miliarde de lei, acestea având un impact direct asupra consumului şi stimulând achiziţiile de bunuri şi servicii din retail. Studiul arată că o creştere cu 1% a valorii tichetelor cadou sau a numărului de beneficiari determină o creştere de 0,002% a valorii comerţului cu amănuntul şi de 0,001% a valorii comerţului cu ridicata.

În analiză au fost luate în calcul şi tichetele culturale care, deşi introduse relativ recent, încep să genereze un efect vizibil asupra sectoarelor în care sunt utilizate, precum industria cinematografică, producţia video, programele TV, înregistrările audio şi activităţile de editare muzicală. Studiul indică faptul că o creştere cu 1% a valorii tichetelor culturale sau a numărului de beneficiari poate conduce la o creştere de 0,002% a cifrei de afaceri în sectorul cultural.