Timmermans, denunțat drept „daltonist” în privința hidrogenului, elementul care ar putea juca un rol esențial în decarbonizarea economiei

Comisia Europeană (CE) ar trebui să anunțe în iunie Strategia de Integrare a Sistemului Energetic, în care hidrogenul ar putea juca un rol esențial privind decarbonizarea economiei.

„Hidrogenul este de o importanță esențială pentru viitoarea situație energetică a UE”, le-a declarat vineri vicepreședintele CE Frans Timmermans europarlamentarilor din comitetul industriei, cercetării și energiei.

„Hidrogenul poate oferi ocazii enorme pentru economia UE – în principal în calitate de capacitate de stocare și drept combustibil pentru acele forme de transport care nu se pot baza doar pe electricitate”, a precizat el.

Și comisarul UE al energiei, Kadri Simson, declarase săptămâna trecută că hidrogenul „are potențialul de a fi un factor care schimbă jocul” – mai ales în sectoarele industriei grele și transporturilor.

Însă contează foarte mult de unde provine hidrogenul. Experții fac diferența între hidrogenul „gri”, „albastru” și „verde”.

Hidrogenul gri provine din gaze naturale și generează emisii considerabile de carbon, în vreme ce producția de hidrogen albastru se bazează pe tehnologii controversate (CCS) care pot capta și stoca carbonul.

Cea mai curată versiune e hidrogenul verde, generat cu energie regenerabilă fără a produce emisii – deși această variantă este pe moment și cea mai scumpă.

„Timmermans e angajat față de Acordul Verde și Acordul de la Paris, dar pare a fi daltonist când vine vorba de originea hidrogenului, întrucât nu-l preferă pe cel «verde» în detrimentul celui «albastru» [sau gri – n.a.]”, a declarat Esther Bollendorff, coordonatoare la ONG-ul Climate Action Network.

„Industria gazelor e dornică să continue cu starea de fapt, folosind gaze fosile pentru a produce hidrogen, însă hidrogenul decarbonizat [gri și albastru – n.a.] nu e calea de urmat, fiindcă lasă poarta deschisă combustibililor fosili”, a declarat Bollendorff pentru EUobserver, subliniind că o asemenea abordare nu va limita încălzirea globală la sub 1,5 grade Celsius, și prin urmare contravine Acordului de la Paris.

Bollendorff a avertizat totodată că „hidrogenul nu poate avea un rol de jucat în toate sectoarele”, adăugând că viitorul sistem energetic al UE trebuie să fie bazat în principal pe eficiență energetică și regenerabile.

 Dependență de combustibili fosili

Este totuși de așteptat ca gazele naturale să joace un rol în tranziția spre neutralitatea climatică.

Timmermans a admis vineri că „gazele naturale vor trebui să joace un rol în unele părți ale Europei” pentru a susține eliminarea treptată a cărbunelui și petrolului.

„A pune capăt de tot susținerii pentru infrastructura gazelor naturale va fi fără îndoială ceva controversat, mai ales în regiunile care vor să folosească mai mult gaz pentru a înlocui cărbunele”, arată un document de evaluare al CE privind planificarea infrastructurii de gaze, scăpat în presă și consultat și de EUobserver.

Documentul, la care CE lucrează în prezent în vederea modernizării legislației privind Rețelele Transeuropene pentru Energie, arată că hidrogenul va constitui una dintre principalele priorități noi în materie de gaze.

El indică însă și riscul de „greenwashing” [a disimula activități poluante sub o fațadă ecologică – n.trad.] pentru viitoarele proiecte UE – finanțate de UE – pentru adaptarea infrastructurii la hidrogen și alte „bio-gaze”.

De exemplu, atunci când se proiectează un gazoduct „pregătit pentru hidrogen” el ar putea servi tot la transportul gazelor naturale ani de zile, conform altui document ajuns în presă.

„Cea mai mare problemă pe care o avem este că repetăm aceleași greșeli pe care le-am făcut la crizele anterioare”, a declarat Timmermans, care susține că investirea în eficiența energetică a clădirilor și în decarbonizarea transporturilor vor fi prioritățile planului de refacere al UE.

Însă datele existente indică faptul că eficiența energetică rămâne încă în mare măsură o sarcină „în așteptare” pentru UE.

În 2018 consumul de energie în UE a fost cu 5% mai mare decât ținta de eficiență energetică stabilită pentru 2020 (și la 22% distanță de ținta pentru 2030), conform Eurostat.

„Vom avea doar o singură ocazie de a investi”, a declarat Timmermans, referindu-se la planul de recuperare de după pandemia de coronavirus.

„Vom așeza o povară suplimentară pe umerii copiilor noștri, altfel economia noastră se va prăbuși, dar trebuie să încercăm să realizăm o lume mai bună pentru ei, iar acea lume mai bună nu se bazează pe economia cu combustibili fosili a secolului 21”, a precizat el.

Sursa: Euobserver / Articol de Elena Sánchez Nicolás / Traducere: Andrei Suba (Rador)

Image by Nicolás Damián Visceglio from Pixabay