Tinerii adulți se confruntă din ce în ce mai des cu dificultăți în interacțiunile față în față și apelează la videoclipuri online care oferă o senzație plăcută prin emiterea unor sunete specifice (ASMR)

Tinerii adulți se simt din ce în ce mai copleșiți de interacțiunile față în față și caută confort în conținutul senzorial online, potrivit unui raport despre fenomenul extrem de popular ASMR, citat de The Guardian.

ASMR (autonomous sensory meridian response) descrie un răspuns senzorial specific declanșat de anumite sunete sau imagini, care începe de obicei cu o senzație de furnicături pe scalp și creează o stare profundă de calm și relaxare.

Platforme precum YouTube și TikTok sunt pline de mii de videoclipuri de acest gen, în care creatorii ASMR manipulează slime-uri moi, simulează împletirea părului privitorului, șoptesc afirmații liniștitoare sau creează sunete specifice, toate menite să inducă aceste „furnicături”.

Acum, agenția de cercetare comportamentală Revealing Reality a publicat un raport amplu despre acest fenomen, analizând atât experiențele utilizatorilor și creatorilor de conținut ASMR, cât și mii de videoclipuri care utilizează declanșatori comuni—cum ar fi șoaptele exagerate, sunetele de respirație și de mestecat, atingerea și foșnetele delicate sau mișcările ușoare ale mâinilor—pe care mulți oameni le folosesc pentru a se relaxa și a adormi.

Însă cercetătorii au fost „șocați” să descopere că un număr semnificativ mai mare de tineri afirmă că interacțiunile față în față și locurile aglomerate îi copleșesc, ridicând întrebări despre modul în care atracția tot mai mare pentru ASMR reflectă dificultatea lor de a face față imprevizibilității vieții offline.

Un sondaj realizat pe peste 2.000 de adulți a relevat o corelație strânsă între vârstă și sensibilitatea la stimulii sociali și senzoriali: tinerii cu vârste între 18 și 44 de ani sunt mai predispuși să perceapă lumea ca fiind copleșitoare, să evite zgomotele puternice și interacțiunile directe, și să găsească o mai mare plăcere în conținutul ASMR.

În unele cazuri, diferențele de vârstă au fost foarte evidente:

• 47% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au spus că se simt copleșite în locuri zgomotoase sau aglomerate, precum centre comerciale sau gări, comparativ cu doar 35% dintre cei cu vârste între 55 și 64 de ani.
• 39% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au declarat că simt nevoia să blocheze zgomotul extern, de exemplu, folosind căști cu anulare a zgomotului în public, față de doar 21% dintre cei cu vârste între 45 și 54 de ani.
• Tinerii erau, de asemenea, mai predispuși să prefere conversațiile online în locul celor față în față și să lucreze singuri în loc să fie înconjurați de oameni.

Această cercetare vine într-un moment în care audiologii trag un semnal de alarmă cu privire la numărul tot mai mare de tineri care se confruntă cu probleme de procesare auditivă, posibil legate de utilizarea excesivă a căștilor cu anulare a zgomotului.

În plus, datele din Marea Britanie și SUA arată că tinerii din zilele noastre petrec mai puțin timp în afara casei și resimt mai multă anxietate decât generațiile anterioare. Raportul pune sub semnul întrebării impactul pe termen lung al evitării interacțiunilor imprevizibile din viața reală și înlocuirea acestora cu experiențe digitale controlate.

În interviurile detaliate realizate pentru studiu, utilizatorii ASMR au explicat că acest tip de conținut le oferă confort și o evadare dintr-o lume percepută ca fiind „prea mult”. Unii au spus că inclusiv iluzia de a primi atenție directă din partea unei alte persoane este „un lux” în zilele noastre.

Cercetătorii se întreabă, însă, dacă ASMR este un fel de „soma digital” (referință la romanul Minunata lume nouă de Aldous Huxley), un refugiu pentru tot mai mulți tineri care caută confort, conexiune umană, experiențe tactile și atenție, dar prin intermediul unor interacțiuni artificiale.

„Ce se întâmplă dacă uităm că uneori este benefic să facem lucruri care ni se par dificile?” se întreabă raportul. „Dacă, evitând dezordinea interacțiunilor umane reale, ratăm elemente esențiale pentru dezvoltarea noastră—precum comunicarea non-verbală, adaptabilitatea și creșterea emoțională?”

De asemenea, cercetătorii se întreabă dacă viața este într-adevăr mai copleșitoare decât în trecut sau dacă, prin evitarea părților mai provocatoare ale ei, oamenii își reduc treptat capacitatea de a face față realității.

Jenny Radesky, profesor asociat la Universitatea din Michigan și expert în impactul tehnologiei asupra dezvoltării copilului, consideră că raportul oferă o oportunitate de a reflecta asupra modului în care tinerii își construiesc reziliența. „Dacă viața pare copleșitoare, ASMR este o soluție rapidă, ușor accesibilă, care îi calmează fără a-i obliga să depună efortul necesar pentru exerciții de respirație sau mindfulness.”

Problema este că ASMR poate calma, dar nu îi ajută neapărat pe tineri să se reconecteze cu lumea reală. „În ASMR, nu există un proces explicit de învățare a unor abilități care să fie aplicate ulterior în viața de zi cu zi. Dacă devii dependent de acest conținut pentru a te simți mai bine, îți va fi mai greu să dezvolți singur aceste abilități,” adaugă Radesky. „Trebuie să existe și alte opțiuni în lumea reală, atât în context social, cât și fizic, pentru ca tinerii să își poată construi reziliența.”