Tinerii de 16 ani din Germania au votat pentru prima dată. Rezultatele sunt înspăimântătoare (analist politic)

Ultima dată când Uniunea Europeană a votat, în urmă cu cinci ani, adolescenții de pe întreg continentul au ieșit masiv în stradă: demonstrau pentru politici serioase de protecție a climei. Nu aveau niciun cuvânt de spus, acuzau ei, în privința unor decizii care le vor defini viața pentru anii următori, scrie, într-un editorial publicat de CNN, Paul Hockenos, scriitor și analist politic .

Sondajele arată că, în democrațiile de pe ambele maluri ale Atlanticului, tinerii (de obicei, cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) au tendința de a vota pentru partidele mai reformiste, de centru-stânga, mai degrabă decât pentru cele de dreapta. Acesta a fost motivul pentru care conservatorii europeni s-au opus de mult timp acordării votului tinerilor de 16 și 17 ani – chiar dacă au dreptul legal de a lucra, de a conduce vehicule și de a plăti impozite pe venit.

Și, într-adevăr, la alegerile europarlamentare din 2019, cei mai tineri alegători au ieșit la vot în masă, exprimându-și îngrijorarea cu privire la încălzirea globală în ceea ce observatorii au numit un „val verde”. O treime dintre tinerii din Germania au votat pentru Verzi.

Cinci ani mai târziu, însă, povestea este foarte diferită.

Aceste alegeri europarlamentare, care s-au încheiat duminică, au fost primele în care germanii cu vârsta de 16 ani au fost eligibili pentru a vota.

Și în Austria, Belgia, Malta și Grecia, tinerii de 16 sau 17 ani au avut dreptul să voteze. Acești minori au avut, în sfârșit, un cuvânt de spus în privința acelor probleme care îi vor afecta pentru anii, dacă nu chiar deceniile următoare.

În mod șocant, însă, mulți dintre cei care au venit pentru prima dată în Germania și-au pus ștampilele pe partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). La aceste alegeri, 16% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au votat AfD – cu 11% mai mult decât în urmă cu cinci ani. (Majoritatea adolescenților nu au votat pentru extrema dreaptă. Dar creșterea numărului celor care au făcut-o este totuși alarmantă).

AfD, ai cărei membri repetă sloganuri naziste interzise și promovează rasismul și islamofobia, a obținut aproape la fel de mult voturile tinerilor ca și alianța victorioasă Uniunea Creștin-Democrată-Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) și mult mai mult decât Verzii.

Sondajele la ieșirea de la urne arată că subiectul migrației a făcut ca mulți alegători – de toate vârstele – să se îndrepte spre dreapta. Un procent de 95% dintre votanții AfD germani au declarat că Germania ar trebui să limiteze fluxul de străini și refugiați în Germania. Aproape la fel de mulți au declarat că nu le pasă dacă AfD este un partid de extremă dreapta, atâta timp cât abordează cele mai importante subiecte.

Această ultimă afirmație este cu atât mai neliniștitoare cu cât AfD nu a făcut niciun secret din acreditările sale extremiste. Chiar înainte de alegeri, la 20 mai, candidatul principal al partidului, Maximilian Krah, a afirmat că membrii celebrelor trupe paramilitare naziste, SS, nu trebuie considerați în mod automat criminali. (Forțele de elită ale lui Hitler au făcut parte integrantă din desfășurarea Holocaustului, în care au fost uciși șase milioane de evrei, precum și din înăbușirea brutală a opoziției interne față de dictatură).

AfD a răspuns prin retragerea lui Krah din campania electorală, dar lăsându-l în fruntea listei. Luni, pe măsură ce alte scandaluri în jurul său se amplificau, a decis să îl elimine de pe noua sa listă de parlamentari europeni.

Afirmația a fost atât de ofensatoare – și, în general, politica AfD este mult mai radicală decât cea a colegilor săi de extremă dreapta din Europa – încât grupul Identitate și Democrație al Parlamentului European, o alianță de partide populiste de dreapta care include Reunirea Națională a lui Marine Le Pen, a expulzat AfD din rândurile sale.

În acest an, seria de scandaluri legate de AfD pare să nu se mai termine. Partidul este supravegheat de serviciile de informații germane pentru amenințarea pe care o reprezintă pentru democrație. Agenția ar putea recomanda ca acesta să fie interzis complet din politică. Apoi, o investigație germană recentă a descoperit că 28 de membri AfD care activează în legislativele germane au fost condamnați pentru infracțiuni legate de violență, inclusiv violență verbală și incitare la ură.

Nu sunt tocmai acreditările unui partid despre care ai crede că ar putea atrage următoarea generație de alegători germani.

Dar această răsturnare de situație a tinerilor din Germania nu vine din senin. Sondajele germane arată o nemulțumire generală față de condițiile economice și politice post-pandemice. „Se pare că pandemia de coronavirus i-a lăsat [pe tineri] iritați cu privire la capacitatea noastră de a face față viitorului, ceea ce se reflectă într-o profundă nesiguranță”, au concluzionat autorii studiului „Jugend in Deutschland 2024”. Aspectele cele mai responsabile: finanțele personale, oportunitățile profesionale, sectorul sănătății, locuințele și recunoașterea socială.

AfD nu abordează niciuna dintre aceste probleme în mod direct, ci mai degrabă postulează încetarea migrației și un control mai redus din partea UE, ca un leac pentru toate acestea.

Și trendul nu se limitează la Germania: în alegerile recente din Portugalia, Italia, Suedia, Olanda și Franța, cei mai tineri alegători și-au dat votul în favoarea partidelor naționaliste și eurosceptice extreme în număr mai mare.

Cu siguranță, spun experții, pandemia și rețelele de socializare joacă un rol cheie în acest sens, mai ales TikTok, un mediu pe care extrema dreaptă l-a exploatat în avantajul său.

Această schimbare de atitudine în rândul tinerilor din Europa – și mai ales al germanilor, care se confruntă cu crimele dictaturii naziste la orele de istorie – este extrem de îngrijorătoare. Dar este încă prea devreme pentru a concluziona, așa cum face BBC, că „imaginea alegătorului de dreapta radicală – în mod tipic alb, de sex masculin, fără studii superioare și, mai presus de toate, în vârstă” s-a schimbat pe termen lung.

Tinerii pot fi deosebit de impulsivi, emoționali și se află pe o curbă de învățare abruptă. Nemulțumirea lor față de redresarea economică lentă, de o pandemie care i-a pedepsit în mod nedrept (pentru nimic) și de confluența mondială a altor crize este de înțeles.

Dar trebuie să își descarce această mânie în mod constructiv, deoarece extrema dreaptă nu are răspunsuri la aceste probleme. Această rebeliune spre dreapta este un acces de furie care împiedică democrația să își abordeze propriile deficiențe.

A da un vot de protest pentru un partid periculos poate avea consecințe profunde – printre care un viitor chiar mai puțin propice decât cel de care acești tineri par să se teamă atât de mult, încheie Paul Hockenos.