Tinerii sunt mai anti-imigrație decât vârstnicii în unele părți ale Europei (sondaj de opinie)

Tinerii sunt mai anti-imigrație decât generațiile mai în vârstă în unele părți ale Europei, potrivit unei analize realizate de Guardian, în timp ce atitudinile față de migrație se înăspresc în Europa continentală înainte de alegerile europene din iunie.

Analiza sondajelor de opinie la nivelul întregii UE arată că, în unele țări, de obicei cele din Europa de Est, atitudinile negative față de imigrație sunt mai des întâlnite în rândul generației Z sau al milenialilor decât în rândul generației X sau al generației baby boomers.

Constatările vin înaintea unei creșteri așteptate a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta în alegerile pentru Parlamentul European din iunie și urmează alegerilor naționale recente – în Olanda, Finlanda, Suedia, Franța – în care tinerii au votat în număr fără precedent pentru partidele naționaliste și eurosceptice.

În întreaga Europă, generația baby-boomers este în continuare generația cu cele mai multe șanse de a avea opinii anti-imigrație, dar în unele state membre, milenialii – cei născuți între 1980 și 1997 – și generația Z – după 1997 – au atitudini la fel de negative sau chiar mai negative față de imigrația din afara UE.

Analiza The Guardian se bazează pe datele de sondaj generațional publicate de Eurobarometru, o colecție de sondaje de opinie publică realizate în mod regulat în numele instituțiilor UE începând din 1974.

Sondajul îi întreabă pe respondenții din întreaga Europă dacă au sentimente negative față de imigrația din afara UE, defalcând rezultatele pe generația Z, mileniali, generația X – cei născuți între 1965 și 1980 – și baby boomeri – între 1946 și 1964.

Rezultatele Eurobarometrului sugerează că atitudinile față de imigrație s-au înăsprit în rândul respondenților mai tineri în cei patru ani care au trecut de la ultimele alegeri europene, reflectând o creștere generală a sentimentului anti-imigrație în toate grupele de vârstă din întregul bloc.

În 2019, o treime (32%) dintre europenii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au declarat că au o atitudine negativă față de imigrație, dar la sfârșitul anului 2023 această cifră a crescut la 35%. În cazul celor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, ponderea respondenților cu sentimente negative crescuse de la 38% la 42%.

Aceasta înseamnă că în anumite țări, în special în Europa de Est, au apărut noi decalaje generaționale în ceea ce privește atitudinea față de imigrație. În Slovenia, milenialii sunt acum cei mai negativi dintre toate generațiile, inclusiv baby-boomeri.

De asemenea, mai mulți mileniali sloveni spun în mod specific că au sentimente „foarte” negative față de imigrație decât baby boomeri – 35% față de 31% – ceea ce sugerează o creștere a opiniilor extreme în rândul tinerilor sloveni.

În Franța, milenialii sunt, de asemenea, deosebit de anti-imigrație, jumătate (50%) din această generație spunând sondajelor că au un sentiment negativ, o proporție mai mare decât generația X și generația z.

Dar în Polonia și Ungaria, generația Z este cea care are mai multe șanse să aibă opinii anti-imigrație. Mai mult de jumătate (52%) dintre cei născuți după 1997 în Polonia au opinii negative despre imigrație, comparativ cu 42% dintre mileniali și 39% dintre cei din generația X.

În Ungaria, o majoritate din fiecare generație are sentimente negative față de imigrație, dar generația Z a devenit relativ mai negativă decât milenialii.

Generația Z este, de asemenea, sensibil mai negativă față de imigrație decât milenialii în Finlanda, Cipru și Malta, arată datele Eurobarometrului.

Acest model de creștere a sentimentelor anti-imigrație în rândul tinerilor reprezintă un contrast puternic cu alte state membre ale UE, care au înregistrat scăderi constante ale atitudinilor negative în rândul generațiilor.

În Germania, Italia și Spania, ponderea respondenților care declară că au sentimente negative față de imigrație scade în mod constant între generații.

Datele vin în contextul în care statele membre ale UE se pregătesc pentru alegerile europarlamentare din iunie, în care se așteaptă ca partidele de extremă dreapta să înregistreze progrese.

La 19 mai, liderii extremei drepte din Europa, printre care Marine Le Pen din Franța, Viktor Orbán din Ungaria și Giorgia Meloni din Italia, s-au întâlnit la Madrid în cadrul unei convenții organizate de partidul Vox din Spania și au lansat apeluri pentru ca partidele lor să colaboreze înainte de vot.

Într-un mesaj video, Orbán a declarat că este timpul „ca patrioții să ocupe Bruxelles-ul”, adăugând că cei din capitala belgiană „dezlănțuie migrația ilegală masivă”. Meloni, care a apărut, de asemenea, prin intermediul unei înregistrări video, a declarat: „Ne aflăm în ajunul unor alegeri decisive. Este timpul să ne mobilizăm, să ieșim în stradă. Este timpul să ridicăm miza; este de datoria noastră să luptăm până în ultima zi.”

O temă specială de campanie pentru extrema dreaptă înaintea alegerilor a fost controversatul pact UE privind azilul și migrația, aprobat recent de Parlamentul European după ani de eșecuri și impasuri în legătură cu acest acord.

Pactul – care stabilește centre de frontieră pentru a reține persoanele în timp ce cererile de azil sunt examinate și pentru a accelera deportările – a fost considerat pe scară largă ca o încercare de a împiedica extrema dreaptă să profite de sentimentul anti-imigrație în creștere în Europa. Acesta a fost criticat de peste 160 de organizații de apărare a drepturilor, inclusiv Amnesty International, Human Rights Watch și International Rescue Committee.

Cu toate acestea, unii membri ai extremei drepte au criticat deja pactul pentru că nu este suficient de dur și au respins noile reguli de solidaritate introduse de pact în ceea ce privește relocarea refugiaților. Ungaria și Polonia au declarat rapid că nu vor accepta relocări după adoptarea pactului.

Datele Frontex, agenția de frontieră a UE, arată că migrația neregulamentară către UE a crescut în ultimii ani, deși este încă mult sub nivelurile înregistrate în timpul crizei refugiaților din 2015-16.

În 2023, au fost înregistrate 385.445 de treceri neregulamentare ale frontierelor în UE prin rute precum Mediterana și frontierele estice ale blocului comunitar, în creștere față de cele 326.217 înregistrate în 2022 și 199.898 în 2021.

Cu toate acestea, în 2015, la apogeul crizei refugiaților, au fost înregistrate 1.882.102 treceri neregulamentare.