Tintin, Popeye, Hemingway şi Ravel îşi pierd drepturile de autor în Statele Unite

Vedetele universale din benzi desenate Tintin şi Popeye, capodoperele literare, cinematografice şi muzicale ale lui Faulkner, Hemingway, Hitchcock şi Ravel – toate datând din 1929 – intră miercuri în domeniul public american, transmite News.ro.

La fiecare 1 ianuarie, mii de cărţi, filme, cântece, compoziţii muzicale, opere de artă şi personaje de benzi desenate care au 95 de ani îşi pierd drepturile de autor în Statele Unite. Acest lucru înseamnă că ele pot fi copiate, partajate, reproduse sau adaptate în mod liber, fără a se plăti un cent.

La sfârşitul lunii decembrie a fiecărui an, Centrul pentru Studiul Domeniului Public de la Facultatea de Drept a Universităţii Duke din Carolina de Nord (sud-est) publică lista operelor culturale care au trecut în posteritate.

În acest 1 ianuarie, vedetele sunt marinarul Popeye, creat în 1929 de Elzie Crisler Segar, şi reporterul Tintin, prezentat de belgianul Hergé în acelaşi an.

„În ultimii ani, am sărbătorit intrarea în domeniul public a unor personaje fascinante precum Mickey Mouse (2024) şi Winnie the Pooh (2022)”, subliniază directoarea Centrului, Jennifer Jenkins, pe site-ul său. În 2025, expiră drepturile de autor pentru mai multe transformări ale lui Mickey datând din 1929 şi pentru primele versiuni ale lui Popeye şi Tintin”, precizează avocata.

Romanele „The Sound and the Fury” de William Faulkner, „A Farewell to Arms” de Ernest Hemingway, „A Room of One’s Own” de Virginia Woolf şi prima traducere în limba engleză a romanului german „Nothing New in the West” de Erich Maria Remarque îşi pierd de la 1 ianuarie 2025 drepturile de autor.

În privinţa cinematografiei, Universitatea Duke selectează „Blackmail”, primul film britanic vorbit, de Alfred Hitchcock, şi „The Black Watch”, al americanului John Ford, ambele lansate în 1929.

În domeniul cântecului şi al muzicii, prima versiune a piesei „Singin’ in the Rain” a americanilor Ignacio Herbert Brown şi Arthur Freed, care a fost adaptată de mai multe ori, îşi pierde, de asemenea, drepturile de autor.

La fel ca celebrul „Bolero” al francezului Maurice Ravel, compus în 1928, dar protejat de drepturi de autor în anul următor.