Titlu alarmist în presa rusă: Republica Moldova rupe relațiile cu Transnistria / Posibilă revenire a conflictului de pe Nistru / Președintele autorității transnistrene susține că oficialii de la Chișinău ar fi anunțat anularea protocolului din 2001

Republica Moldova renunță la înțelegerile realizate anterior cu Transnistria. Chișinăul nu va mai recunoaște diplomele instituțiilor de învățământ superior din Transnistria, buletinele de identitate, certificatele de înmatriculare a mijloacelor de transport eliberate în republica nerecunoscută, scrie Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.

• Nota Redacției: Articolul din publicația rusească vine după ce autoritățile de la Chișinău au cerut Transnistriei transparentizarea sistemului bancar. De notat că în presa din republica Moldova nu există nici o referire la pretinsa rupere a protocolului din 2001, iar subiectul semnalat de Nezavisimaia Gazeta practic nu există.
• Pe de altă parte, deschide.md a dezvăluit pe 1 iunie că ”Un general din armata Rusiei, trimis la Tiraspol și numit consilier al lui Krasnoselski”. ”Un cadru militar activ din Federația Rusă a fost instalat de Moscova la conducerea administrației separatiste de la Tiraspol. Este vorba de Vitalii Razgonov, care până în vara anului 2019 a condus Școala militară superioară din Novosibirsk, Federația Rusă, unde sunt pregătiți cercetași militari pentru armata rusă”, dezvăluie deschide.md

Redăm mai jos integral articolul din Nezavisimaia Gazeta:

Republica Moldova a anunțat anularea Protocolului, semnat în 2001, privind recunoașterea reciprocă a valabilității documentelor părților. Chișinăul a făcut încă un pas în direcția deteriorării relațiilor cu Tiraspolul, a confirmat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, președintele Transnistriei, Vadim Krasnoselski.

În ultimii ani, Republica Moldova întreprinde acțiuni care înrăutățesc legăturile cu Transnistria. Dacă Chișinăul va continua să renunțe la înțelegerile convenite anterior cu regiunea din estul republicii, conflictul transnistrean, de a cărui reglementare se ocupă Rusia, Ucraina, OSCE – ca mediatori, UE și SUA – ca observatori (formatul „5+2”), s-ar putea reaprinde.

Dacă ne aducem aminte de afirmațiile unuia dintre liderii opoziției moldovenești, fostul premier Maia Sandu, care a declarat că trebuie să ne străduim ca Transnistria să devină ca Donbassul în Ucraina, viitorul relațiilor dintre Republica Moldova și Transnistria va părea de neinvidiat. Iar toate realizările mediatorilor în reglementarea conflictelor cu care se mândreau OSCE și UE vor fi anulate.

Republica Moldova a anunțat anularea Protocolului din 16 mai 2001 convenit de liderii Transnistriei și Republicii Moldova, Igor Smirnov și Vladimir Voronin, intitulat „Referitor la recunoașterea reciprocă a valabilității documentelor emise de organele competente ale părților”.

Reprezentanții Republicii Moldova au anunțat în cadrul ședinței Subgrupului pentru probleme bancare că Chișinăul nu intenționează să-l mai respecte. Potrivit protocolului, pe teritoriile Transnistriei și Republicii Moldova sunt recunoscute următoarele documente: certificatul de înregistrare a actelor de stare civilă, a buletinelor de identitate și a pașaportului, a permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare a vehiculelor și a plăcuțelor de înmatriculare, a documentelor de studii etc.

„În acest sens partea transnistreană a cerut Chișinăului să prezinte pe adresa Transnistriei și a tuturor participanților internaționali la formatul ‚5+2’ o explicație oficială”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe al republicii nerecunoscute.

Cu această înțelegere se mândreau toți cei care au avut legătură cu reglementarea conflictului transnistrean, considerând că acest pas va conduce la reconcilierea părților. Iar înțelegerea dintre președintele moldovean și liderul auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene le-a ușurat viața transnistrenilor de rând. Părțile au aplicat politica de consolidare a încrederii populației de pe ambele maluri ale Nistrului, lucru care a fost susținut de mediatorii procesului de reglementare a conflictului, precum și de UE și SUA.

În Transnistria, unde, spre deosebire de alte regiuni de pe teritoriul CSI, nu s-au tras focuri de armă, populația părților implicate în conflict a putut să circule liber. Transnistria a fost dată ca exemplu al modului în care te poți înțelege și trăi în liniște după război. Exemplul l-au dat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, care se întâlneau regulat și soluționau problemele apărute. De la o vreme însă lucrurile s-au schimbat.

Mai întâi Chișinăul a început să blocheze mărfurile transnistrene care merg în țările membre UE, apoi a început să nu mai permită trecerea medicamentelor destinate regiunii transnistrene care intrau pe la frontiera ucraineană. În timpul pandemiei de coronavirus vice-premierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, reprezentantul politic la negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean, Cristina Lesnic, a cerut ca reprezentanților Republicii Moldova să li se dea posibilitatea să circule liber în Zona de securitate de pe Nistru.

Problema este că lucrătorilor medicali care locuiesc în Transnistria, dar lucrează în spitale aflate pe teritoriul controlat de Chișinău, odată cu începerea pandemiei nu li s-a mai permis accesul prin punctele de trecere și control transnistrene.

Președintele Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a explicat situația prin faptul că în republica nerecunoscută a fost introdusă stare de urgență datorită Covid-19: „În condițiile regimului de situație excepțională noi nu vom deschide punctele de trecere și control pentru toți cei care nu sunt cetățeni ai Transnistriei”.

Însă Chișinăul nu a acceptat referirile făcute la epidemie și a continuat să facă presiuni asupra Transnistriei, declarând că acolo nu sunt tratate persoane cu pașapoarte moldovenești. Vadim Krasnoselski a negat acest lucru și a menționat că în Transnistria sunt tratați toți cei care locuiesc acolo. După cum a declarat Krasnoselski, delegația Organizației Mondiale a Sănătății care a vizitat recent regiunea s-a putut convinge de acest lucru.

Tiraspolul s-a plâns de faptul că Cristina Lesnic practic a încetat să mai contribuie la soluționarea multor probleme care au apărut din cauza pandemiei coronavirus. Chișinăul a ignorat numeroasele apeluri făcute de MAE al Republici Moldovenești Transnistrene de a contribui la întoarcerea transnistrenilor acasă. Totodată, Chișinăul împiedică Tiraspolul să organizeze transport pentru persoanele care s-au aflat într-o situație dificilă peste hotare.

Biroul reprezentantului politic al Republicii Moldova a declarat că, spun ei, numai organele de stat moldovenești pot purta negocieri cu autoritățile statelor străine în legătură cu organizarea unor curse internaționale.

Asemenea declarații au stârnit nedumerire la Ministerul Afacerilor Externe al Transnistriei, deoarece MAE al Republicii Moldovenești Transnistrene colaborează direct cu departamentele de politică externă, cu misiunile diplomatice și consulare ale statelor străine, inclusiv cu cele ale „Moldovei vecine”.

Însă Chișinăul nu s-a implicat în problema revenirii transnistrenilor acasă, ci a întreprins un nou atac asupra regiunii, ieșind din tratatele convenite anterior. Acest lucru i-a afectat în primul rând pe cetățenii transnistreni de rând. Situația a început să semene cu cea din Donbass, deocamdată însă fără focuri de armă.

Aparent, în estul Moldovei, ca și în estul Ucrainei, trăiesc cetățeni ai acestor țări, însă ei nu sunt luați în calcul. În cazul unei astfel de abordări doar teritoriul este propriu. Toate aceste condiţii au existat în trecut – în 1992. Apoi a izbucnit conflictul armat de pe Nistru, încă nesoluționat.

Reamintim faptul că pentru prima dată după o pauză de jumătate de an a avut loc întâlnirea subgrupului pentru probleme bancare, cu participarea reprezentanților partenerilor internaționali. Întâlnirea a avut loc la inițiativa părții transnistrene, autoritățile moldovenești până atunci s-au eschivat să lucreze pe această temă.

Reprezentanții Transnistriei au propus să discute problemele colaborării interbancare dintre părți, în special aspectele legate de convertirea surplusului de lei (leul – moneda națională a republicii moldova), constituit în comerțul dintre Transnistria și Republica Moldova, aspecte legate de deschiderea și funcționarea conturilor întreprinderilor transnistrene, precum și chestiuni legate de blocarea utilizării cardurilor internaționale de plată pe teritoriul republicii nerecunoscute.

Reamintim că în vara anului 2019 Republica Moldova a interzis mai multor întreprinderi transnistrene să deschidă conturi în băncile moldovenești. Apoi au apărut probleme cu conversia monedei. În februarie 2020, băncile moldovenești au comunicat că toate plățile companiilor transnistrene din propriile conturi în băncile transnistrene nu vor fi acceptate.

Potrivit serviciului de presă al Ministerului de Externe al Republicii Moldovenești Transnistrene, în cadrul întrevederii delegația transnistreană i-a propus din nou părții moldovenești să înceapă imediat elaborarea mecanismelor practice de soluționare a problemelor din sectorul bancar. Au fost prezentate proiecte concrete, bazate pe recomandări internaționale. Însă partea moldovenească nu era pregătită pentru o activitate de conținut, a explicat departamentul de politică externă transnistrean.

„Remarcăm continuarea abordării distructive a Chișinăului, care constă în mimarea dialogului, pe fondul absenței disponibilității reale de a înlătura factorii care blochează activitatea în sectorul bancar, care încalcă grav drepturile și interesele locuitorilor și agenților economici din Transnistria, lucru profund anti-uman în condițiile de criză ale pandemiei”, se arată în comunicatul ministerului. Ministerul de Extetne transnistriean a menționat că reprezentanții Republicii Moldova încearcă să mute discuția experților în planul speculațiilor politice.

Sursa: Nezavisimaia  Gazeta/ Articol de Svetlana Gamova/ Rador/  Traducerea Silvia Nicolau