Titus Corlățean, despre adoptarea legii privind Ziua Tratatului de la Trianon: Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă

Senatorul Titus Corlăţean, iniţiator al legii pentru declararea datei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon, consideră că acest act normativ adoptat miercuri de Cameră, ca for decizional, a fost necesar, printre altele, pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale.

„Salut votul de miercuri al Camerei Deputaţilor care a aprobat cu largă majoritate proiectul de lege pe care l-am iniţiat pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Consider că este o zi mare pentru identitatea naţională şi pentru simbolistica românească, pentru statul român, pentru că această lege care a fost adoptată marchează 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon în România, ca o dată esenţială în evoluţia statului român şi contemporan românesc. (…) Această lege era necesară inclusiv pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale”, a declarat Corlăţean, pentru AGERPRES.

În opinia sa, prin acest act normativ se marchează, „cu demnitate naţională”, un moment important din istoria naţiunii române, „care a fost supus unor încercări de rescriere, unor poziţii revizioniste care au fost promovate de-a lungul anilor de la Budapesta de diverse forţe politice”.

„Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ‘comemorarea’ a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a adăugat Corlăţean.

Senatorul PSD a amintit că, în doar trei săptămâni, se va marca centenarul de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon între puterile aliate învingătoare în Primul Război Mondial, pe de o parte, şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în prima conflagraţie mondială.

„Este o zi foarte importantă 4 iunie, deoarece a fost recunoscută internaţional frontiera dintre Ungaria şi România şi actul extraordinar de la 1 Decembrie 1918, care a marcat unirea Transilvaniei cu România, a dobândit recunoaştere internaţională odată cu încheierea Tratatului de pace de la Trianon. Acest tratat a însemnat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau o populaţie majoritară în Transilvaniei”, a mai spus Corlăţean.

Potrivit lui Corlăţean, tratatul este „un document politic şi juridic de o importanţă deosebită pentru naţiunea română şi un element esenţial al realităţii geopolitice actuale la nivel european”.

„Această lege era necesară pentru a afirma încă o dată adevărul istoric pe care statele aliate, câştigătoare în Primul Război Mondial şi România, l-au determinat. Nu în ultimul rând, această lege nu este îndreptată împotriva vreunei minorităţi naţionale (…). România este patria comună şi generoasă pentru toţi cetăţenii săi, fie ei majoritar etnic sau minoritar etnic, dar cred că este o chestiune corectă şi constituţională ca simbolistica naţională a României să fie şi marcată oficial prin lege şi nu văd de ce României i-ar fi refuzat un astfel de drept şi ar trebui respectată de toţi cetăţenii şi toate forţele politice din România”, a menţionat senatorul PSD.

Context

Inițiativa legislativă a PSD care prevede declararea zilei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”, actul adoptat în 1920 prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea din 1918 a Transilvaniei cu România, a fost votată miercuri de Camera Deputaților, forul decizional.

Actul normativ a fost adoptat cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri.

Propunerea legislativă, inițiată de senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae, a fost adoptată tacit de Senat în octombrie anul trecut și a fost introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este forul decizional, în contextul controverselor legate de legea privind autonomia Ținutului Secuiesc și a declarațiilor dure făcute de președintele Klaus Iohannis, care a acuzat PSD că negociază vânzarea Ardealului către unguri.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte.

Tratatul, care a intrat în vigoare la 26 iunie 1921, a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) şi cu Turcia.

Anul trecut, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o hotărâre de comemorare anul acesta a 100 de ani de la încheierea tratatului prin care, în opinia maghiarilor, ”a fost destrămată Ungaria istorică și în urma căruia o treime din națiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”.

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: George Călin

Citește integral

Un nou potențial motiv de tensiuni româno-maghiare: Inițiativa PSD prin care 4 iunie este desemnată Ziua Tratatului de la Trianon, a fost adoptată de Parlament / Prin Tratat a fost recunoscută unirea Transilvaniei cu România, eveniment considerat drept ”o tragedie” de către comunitatea maghiară