Tomac: Congres extraordinar al PMP pe 25 martie pentru a decide politica de alianţe în perspectiva alegerilor / Validarea congresului din 2022, când a fost ales noul președinte, încă se judecă în instanță

Partidul Mişcarea Populară se reuneşte într-un congres extraordinar pe 25 martie pentru a discuta politica de alianţe şi fuziuni a formaţiunii, având în vedere apropierea anului 2024, marcat de organizarea a patru rânduri de alegeri, locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale, a declarat pentru Agerpres preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac.

Decizia privind organizarea congresului extraordinar a fost adoptată de Colegiul Naţional al Partidului Mişcarea Populară.

„Anul 2024 este anul în care vom avea patru rânduri de alegeri. PMP vrea să-şi reconfirme poziţia de partid de dreapta, al treilea ca număr de aleşi locali după PSD şi PNL, în România. Prin urmare, PMP convoacă un congres pentru a stabili strategia pentru anul 2024 şi politica de alianţe. Ne bucurăm că există partide care-şi doresc fuziunea cu PMP, chestiuni care vor fi discutate şi dezbătute în congres”, a declarat Eugen Tomac.

Liderul PMP a precizat că, momentan, se află în negocieri în vederea realizării fuziunii cu alte partide, urmând ca la congresul din 25 martie să se facă şi anunţurile pe acest subiect, întrebat care sunt formaţiunile care ar urma să fuzioneze sau se se alieze cu Partidul Mişcarea Populară în vederea alegerilor din 2024.

„Suntem în negocieri şi prefer să păstrez elementul de noutate şi politic la congres”, a spus Tomac.

El a adăugat că alte două teme care vor fi dezbătute la reuniunea PMP vizează susţinerea pentru Republica Moldova şi campania autorităţilor de la Bucureşti privind aderarea României la Spaţiul Schengen.

” Partidul va dezbate şi subiectul legat de suportul pe care statul român trebuie să-l acorde celui de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, care este ameninţată de Federaţia Rusă. Vom dezbate şi campania privind aderarea României la Spaţiul Schengen”, a precizat liderul PMP.

În context, legat de subiectul Schengen, Tomac a menţionat că acţiunea pe care depus-o la Curtea de Justiţie a UE a fost înregistrată şi va avea loc un proces prin care se cere „anularea acestui abuz de drept al Consiliului Uniunii Europene, care blochează intrarea României în Schengen”.

„Mi-a acceptat Curtea de Justiţie a UE dosarul cu Consiliul Uniunii Europene pe subiectul Schengen. Vom avea proces”, a explicat liderul PMP.

Tomac a precizat că la congresul extraordinar al PMP care se va desfăşura la Bucureşti sunt aşteptaţi aproximativ 1.000 de delegaţi.

Context

Curtea de Apel București a decis, la începutul lunii februarie, rejudecarea procesului prin care a fost contestat congresul din 19.02.2022 în urma căruia Eugen Tomac a fost ales președinte al PMP, iar decizia a fost interpretată de unii susținători ai fostului președinte, Cristian Diaconescu, drept o reinstalare în funcție a acestuia. Pe de altă parte, PMP-ul condus de Eugen Tomac susține că ”decizia Curții de Apel București din 01.02.2022 nu modifică situația actuală din PMP, ci dispune rejudecarea, pe aspecte ce țin de procedură, a unei cauze pierdute în instanță de ex-președintele Diaconescu.”

Congresul Extraordinar al Partidului Mişcarea Populară l-a ales pe data de 19 februarie pe Eugen Tomac ca preşedinte al formaţiunii politice. Din 456 de voturi exprimate, 421 au fost ”pentru”, 18 ”împotrivă” şi 17 abţineri.

Tomac îl înlocuiește astfel pe Cristian Diaconescu, care l-a invitat pe liderul AUR, George Simion, la o ședință cu liderii de filiale. Simion le-a propus liderilor PMP o alianță sau o fuziune cu AUR și le-a promis că-i va ajuta să își facă grup parlamentar.

Diaconescu nu a participat la Congres, dar a contestat rezultatele în instanță.