Topul județelor dominate de polul extremist și câteva explicații: Minerii, fobia de ucraineni și efectul Teodosie / SOS a sărit de 10% în Dobrogea, unde soția purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului a candidat pentru Șoșoacă, avocata lui Teodosie în pandemie

Partidele extremiste AUR, S.O.S România și POT, nou intrat în parlament, au dominat împreună șapte județe din țară, conform unei analize G4Media și Info Sud-Est, la numărarea a peste 99,6% din voturi. Rezultatele sunt, după cum urmează, în ordine descrescătoare:

• Suceava (40,84%), Tulcea (40,83%), Arad (37,7%), Constanța (37,47%), Gorj (37,45%), Neamț (37,35%), Hunedoara (35,33%).

Județele câștigate de un partid extremist, în speță AUR, sunt Suceava (25,26%), Arad (23,5%) și Constanța (20,29%), iar POT și SOS au obținut în toate scoruri peste media națională. În Constanța, SOS a obținut unul din cele mai mare rezultate din țară, peste 10%. Tulcea este un alt județ în care SOS a luat peste 10%.

Care ar putea fi explicațiile? 

În primul rând, pe linia Constanța, Tulcea, Neamț și Suceava sunt două direcții la care trebuie să ne uităm:

Influența lui ÎPS Teodosie. Arhiepiscopul Tomisului de aproape două decenii și jumătate, Teodosie și-a consolidat puterea și influența odată cu fostul primar al Constanței, Radu Mazăre. A servit politic PSD pe vremea lui Adrian Năstase și a găștii Mazăre-Constantinescu-Strutinsky, iar într-o analiză din 2016, Info Sud-Est a scris pe larg despre serviciile făcute de Teodosie politicienilor, despre legăturile dintre el, Năstase, Miron Mitrea și Radu Mazăre.

Influența politică pe care a câștigat-o, legăturile subterane dinainte de 89 (fost colaborator al Securității) l-au ajutat pe Teodosie să devină unul dintre cei mai influenți ierarhi ai BOR și reprezentant de seamă al aripii nereformate. El a fost recent izolat în BOR, dar acest lucru nu i-a zguduit influența sa politică. Dimpotrivă, narativul partidelor extremiste (cu care împarte și aprecierea pentru Kremlin, și ura față de Kiev) i-au potențat influența lui Teodosie.

După schimbarea garniturii din conducerea locală și centrală a PSD, Arhiepiscopul Tomisului a schimbat PSD cu AUR, iar după ruperea politică a Dianei Șoșoacă, cu SOS. Șoșoacă i-a fost avocată în pandemia COVID-19 lui Teodosie (care a sfidat cap coadă autoritățile, de la împărtășirea enoriașilor cu aceeași linguriță în plină criză sanitară la discursul anti-vaccinist). Pe de altă parte, a doua pe lista SOS Constanța la Camera Deputaților și simbol al campaniei locale a fost Alina Mihaela Pricop, soția purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Mircea Cristian Pricop, care este și consilierul economic al lui ÎPS Teodosie.

Teodosie exercită astfel o influență care se întinde inclusiv în Tulcea, iar în Suceava, în Dorna Arini, a amenajat un complex monahal și a ridicat un hotel de cinci etaje. Totodată, puzderia de biserici și mănăstiri din Tulcea-Neamț-Suceava (tot din aripa nereformată a BOR) au contribuit decisiv la influența lui Teodosie în zonă.

Fobia de ucraineni. Retorica puternic anti-ucraineană a fost uzată cu succes de partidele extremiste în aceste județe, care au fost porți de intrare a refugiaților și care au primit comunități mari de ucraineni, mai ales la începutul războiului.

Locuitorii din Tulcea au fost alertați deseori în ultimele luni prin mesajul RO-Alert cu privire la pericolul căderii dronelor rusești de peste mal de Dunăre, iar în localități din județ au căzut resturi de dronă în mai multe rânduri. Suceava și Tulcea au fost porți principale de intrare a refugiaților, dar și trasee terestre pentru TIR-urile ucrainene. Traficul intens a creat blocaje pe rutele obișnuite ale sucevenilor și tulcenilor și ”a stricat” infrastructura locală, fapt care a atras critici puternice ale autorităților (vezi declarațiile președinților de consilii județene Suceava și Tulcea).

AUR, dar mai ales SOS au exploatat electoral din plin criza ucrainenilor în România, printr-un discurs puternic încărcat emoțional, bazat pe avantajele pe care ucrainenii și copiii lor le-ar primi în detrimentul familiilor de români. Astfel de fake-news-uri au fost rostogolite și de candidatul Călin Georgescu, în spatele căruia s-a încolonat POT. Campania anti-Ucraina, la pachet cu discursul pro-rus al lui Teodosie au fost decisive în votul extremiștilor în zonă.

La scorul din Suceava se adaugă și numărul mare de familii penticostale din zonă, a doua confesiune din județ după creștini-ortodocși. Unii lideri ai acestui cult sunt adepți vehemenți ai ”familiei tradiționale” și votanți ai discursului homofob, anti-LGBT, uzat din plin între cele două tururi prezidențiale, adică în plină campanie parlamentară.

Minerii și Simion, cearta PNL

În Gorj și Hunedoara explicațiile pentru procentul mare al extremiștilor, în special AUR, sunt grevele minerilor cărora Simion li s-a alăturat, exploatându-le electoral la fel cum a procedat cu problema sinistraților din Galați, unde s-a filmat în noroaie alături de localnicii din Pechea și alte localități afectate de inundații.

În reportajul ”Bazinul carbonifer AUR din Valea Jiului. Cum au ajuns minerii să aibă un rol central în campania lui George Simion” publicat în 11 noiembrie 2024, în PressOne, jurnalista Bianca Felseghi arată cum în Valea Jiului, zonă declarată defavorizată încă din anii ‘90, partidul extremist AUR a crescut pe valul de nemulțumire provocat de lipsa perspectivelor de dezvoltare și pe promisiunea de reabilitare a vieții dinainte a minerilor:

• ”În Valea Jiului, zonă declarată defavorizată încă din anii ‘90, partidul extremist AUR a proliferat pe valul de nemulțumire provocat de lipsa perspectivelor de dezvoltare și pe promisiunea de reabilitare a vieții dinainte a minerilor.
• În municipiul Petroșani, filiala locală AUR a reușit să obțină 22% din voturile populare la localele din iunie 2024 și conduce opoziția anti-PSD din Consiliul local.
• Planul Simion promite „redeschiderea tuturor minelor și carierelor care pot aduce bogăție pentru cetățenii României”.
• Lansată în 2021, strategia Fondului pentru o Tranziție Justă nu produce încă efecte, fiindcă mecanismul european este întârziat, iar banii nu au ajuns în comunitate. Fondul ar trebui să sprijine antreprenoriatul local, proiectele de energie regenerabilă și programele de recalificare pentru foștii mineri”, notează jurnalista. Citește investigația integrală în PressOne.

Cât despre Arad, județ cu tradiție liberală, explicațiile ar avea legătură cu conflictele politice interne, conform informațiilor din presa din regiune. În fapt, creșterea partidelor extremiste, în special AUR, a avut ca efect mai ales ruptura din PNL dintre Gheorghe Falcă, liderul liberal local, și actualul primar al Aradului. Astfel, taberele din PNL au rămas separate, cu tensiuni semnificative între ele, iar pe acest fond AUR a găsit teren fertil de creștere, este una dintre explicațiile presei locale.

Jurnalista Adriana Barbu de la Special Arad a explicat pentru G4Media și perspectiva regresului pe care Aradul l-a cunoscut în ultima perioadă comparativ cu alte județe din regiune, dar și comunitatea mare de protestanți care e decisivă în anumite scrutine. Însă, și Adriana Barbu subliniază războiul intern din PNL:

• ”Aradul a fost timp de peste 20 de ani un județ liberal. Organizația de aici a fost mereu printre primele pe țară la alegeri. Numai că au lipsit rezultatele administrative, promisiunile nu s-au concretizat, viața a devenit tot mai scumpă la Arad, printre cele mai scumpe din țară (la costul alimentelor suntem, de pildă, pe primul loc), în timp ce salariile au rămas tot sub media națională. În urmă cu 20 de ani ne plăcea să ne comparăm cu Timișoara, Oradea era mult sub noi, veneau investitori, se construia în viteză. Politicienii au devenit, ca atare, tot mai îngâmfați, timp în care rezultatele au dispărut. Mai apoi, Aradul are și un număr foarte mare de protestanți, iar comunitatea aceasta a fost mereu hotărâtoare când a venit vorba de alegeri locale. PNL i-a avut mai mereu alături, răsplătindu-i cu funcţii importante în administraţie. Strategiile de cucerire a lor de către PSD au fost zadarnice, deşi s-au dus bătălii serioase aici. Însă în sânul PNL Arad, însă, de câțiva ani, e un război fratricid, între liderii organizației, luptă care a divizat și nucleul dur al prostestanților liberali, care, se spune, s-au îndreptat spre alte partide. PSD Arad stă mereu în umbră, fără lideri şi fără voce, bazându-se pe votul naţional, iar USR e în conflict intern, la alegerile de acum mergând pe alți candidați decât cei votați de filiala locală. Pe scurt, cred că votul de acum are totul de a face cu sărăcia, infatuarea politicienilor de la putere şi mişcarea protestanţilor spre alte partide politice, fugiți de războiul intern din sânul PNL”, a explicat jurnalista Special Arad. 

Cât despre creșterea POT până aproape de partidul Dianei Șoșoacă, toate sursele consultate de G4Media și Info Sud-Est au explicat același lucru: Partidul fără filiale locale, fără lideri în teritoriu, fără conturi de social media în toate județele, fondat de deputata ex-AUR Anamaria Gavrilă, a ”rupt” semnificativ din electoratul lui Călin Georgescu după ce au anunțat că îl susțin pe candidatul pro-rus la prezidențiale:

• ”După ce l-au votat pe Georgescu au zis: <<Bun, și acum vin parlamentarele. Ce partid are Georgescu? Acum cu cine votăm?>>. Așa s-a pus problema. Apoi, când deschizi TikTok e invazie de POT, nu le-au mai trebuit filiale locale, a fost suficientă promovarea pe rețele a partidului. Și e și nume ușor de reținut, deci nu a fost greu să se orienteze pe buletinul de vot”, a explicat una dintre persoanele consultate din sfera politică. Explicații identice sau similare au fost confirmate de toate persoanele consultate în timpul documentării.