Topul orașelor care luptă cu poluarea: Cluj, Timișoara și Galați. Codașele sunt Ploiești, Constanța și Craiova

Observatorul Român de Sănătate (ORS), un ONG dedicat politicilor de sănătate, a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari zece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului. Niciuna din marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare, potrivit studiului ORS.

Primăriile care au luat cele mai multe măsuri pentru reducerea poluării sunt Cluj-Napoca, Timișoara și Galați. La polul opus sunt primăriile Ploieşti, Constanța şi Craiova.

• Citește aici studiul realizat de Observatorul Român de Sănătate

Analiza Observatorului Român de Sănătate se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizați în 5 domenii:

1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
5. Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)

Datele alarmante legate de poluarea în marile orașe:

Bucureștiul este cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume.
Din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață sănătoasă decât în India
Poluarea aerului omoară în fiecare an peste 23 000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică
1,12 miliarde Euro sunt costurile anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier.
Maşinile diesel sunt responsabile pentru 70% din costurile poluării din trafic în România.
În 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, peste 70% dintre acestea fiind maşini diesel poluante
În Iaşi, valorile limită pentru particulele în suspensie PM10 au fost depășite cel mai frecvent în 2017, timp de 83 de zile, un nivel alarmant al poluării aerului.

Ca frecvență a depășirilor valorilor de poluare maxim admise, Bucureștiul este pe locul doi, cu 44 de zile de depășiri, urmat de Brașov, unde valorile maxim admise au fost depășite timp de 40 de zile în anul 2017.

În octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeană de Justiție cu privire la începerea procesului pe care Comisia Europeană l-a intentat României pentru că nu rezolvă problema particulelor în suspensie din aerul respirat în București.

Invazie de mașini vechi, puține piste de biciclete

România a devenit în 2017 cimitirul de mașini al Europei – jumătate din mașinile înmatriculate în 2017 sunt mai vechi de 15 ani, cel mai mare număr înregistrat vreodată în România, scrie Observatorul Român de Sănătate.

București, Brașov și Cluj sunt orașele cu cele mai multe vehicule Diesel de transport în comun înmatriculate la o mie de locuitori în 2017. La nivel de județ, zonele urbane din Timiș, Bihor și Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de mașini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la o mie de locuitori.

Marile orașe din România au în medie doar 22.3 kilometri de piste de biciclete, bicicletele reprezentând cel mai sănătos mijloc de transport în comun și unul eficient în special în acele orașe așezate în zone de câmpie.

Ce pot face autoritățile locale:

Încurajarea folosirii bicicletelor și a vehiculelor electrice
Taxe de congestie/aglomeraţie în trafic (introduse deja la Londra sau Stockholm)
Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța)
Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
Interzicerea folosirii motoarelor diesel. Orașe care vor să implementeze această măsură până în 2025: Hamburg, Copenhaga, Oslo, Madrid, Paris, Stuttgart, etc.

Indicatorii analizați de Observatorul Român de Sănătate:

1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
Stimulente financiare pentru renunțarea la mașinile vechi
Taxă de congestie/aglomerație în zonele cu trafic intens
Taxe de parcare crescute pentru centrul orașului
Reduceri/bonusuri pentru tranziția la mersul cu bicicleta
Reduceri/bonusuri pentru tranziția la transportul în comun

2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)

Introducerea de zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
Reglementări locale specifice pentru zonele de construcții
Achiziții publice de autobuze electrice în ultimii doi ani
Achiziții publice de tramvaie/troleibuze în ultimii doi ani
Achiziții publice de autobuze diesel în ultimii doi ani (punctaj negativ)

3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
Introducerea de programe de bike sharing sau car sharing
Campanii de comunicare cu privire la calitatea aerului în ultimii 3 ani

4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
Piste de biciclete
Parcuri și zone verzi
Număr de tramvaie
Număr de stații de tramvai

5. Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)
Depășiri peste valoarea limită anuală a PM10 (40 μg/m3) în 2017
Depășiri peste valoarea limită anuală a NO2 și NOx (40 μg/m3) în 2017
Număr de mașini diesel înregistrate în 2017 / 1000 de locuitori / județ
Număr de autobuze diesel înregistrate în 2017 / 1000 de locuitori / județ

Foto: Poluare în București (Inquam Photos / Octav Ganea)