Tot mai multe acțiuni polițienești acuzate de rasism la adresa romilor  / Cazurile din Cehia și România

Tot mai multe și mai multe cazuri de brutalitate a poliției împotriva romilor ies la suprafață pe fondul măsurilor de carantină, izolare și urgență din întreaga Europă Centrală și de Est (ECE), scrie publicația belgiană EUobserver, citată de Rador.

Ultimul incident este atacul de luna trecută al unui polițist slovac asupra a cinci copii mici romi.
Copiii, patru fetițe și un băiețel cu vârste de la șapte la 11 ani din așezarea romă Krompachy, aflată în carantină, au fost bătuți cu un baston de un polițist.

Cu lacrimi în ochi, una dintre fetițe a povestit unui reporter: „Ne-am dus după lemne și polițaiul a început să ne alerge și să țipe la noi că ne împușcă dacă nu stăm pe loc. Ne-am oprit și ne-a băgat într-un tunel și ne-a bătut acolo.”

Conform articolului publicat de Romea.cz, copiii au fost tratați de medici militari pentru rănile suferite.

Acest ultim scandal survine la numai câteva zile după apariția șocantă pe rețelele sociale a unei filmări în care poliția română bate și abuzează romi întinși pe jos cu fața în țărână și cu mâinile legate la spate.

Țipetele uneia dintre victime se pot auzi clar, cu patru polițiști tăbărâți pe el, doi lovindu-l pe tot corpul și ceilalți doi bătându-l la tălpile goale.

Într-o scrisoare deschisă, organizațiile pentru drepturi Romani CRISS și Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România (UCTRR) au cerut președintelui României demiterea ministrului de interne și a șefului său de personal.

În scrisoare organizațiile detaliază un număr de incidente în care polițiști au intrat în locuințe fără mandat, au bătut femei și copii și au folosit gaze lacrimogene în spații închise.

În urma unui astfel de atac, atunci când doi bărbați au vrut să depună plângere contra abuzului poliției au fost bătuți de forțele speciale.

Într-un interviu publicat într-un ziar, directorul Romani Criss, Marian Mandache, a condamnat „abordarea violentă de cowboy” a șefului de personal și i-a reamintit acestuia că într-un stat membru UE la aplicarea legii ar trebui să primeze statul de drept, iar nu dreptatea sumară „cu un pumn sau cu arme de foc”.

Acestea sunt numai unele dintre ultimele incidente dintr-o serie de pe tot cuprinsul ECE.

Rapoartele primite la European Roma Rights Centre privind condiții de trai extreme, violența poliției, discriminare pe criterii etnice și limbajul urii contra romilor de când pandemia a lovit Europa arată necesitatea unei vigilențe suplimentare pentru protecția drepturilor omului în cazul minorităților discriminate pe criterii rasiale atunci când autoritățile adoptă puteri de urgență.

Cel mai nou raport de sinteză al Roma Civil Monitor (RCM) indică un „progres inegal” privind includerea romilor în ultimul deceniu, care, agravat și de discriminarea persistentă, face ca romii să fie periculos de vulnerabili.

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a avertizat recent contra excesului de zel al poliției în privința romilor în contextul pandemiei și, menționând în special Bulgaria, a condamnat aplicarea selectivă pe bază de etnie a măsurilor de claustrare.
În

grijorarea ei cu privire la faptul că politicieni și publicații îi califică pe romi „drept un pericol pentru sănătatea publică” e împărtășită de Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, care a condamnat ascensiunea „discursului urii online și poveștilor false contra romilor”, cerând statelor membre să „facă tot ce le stă în puteri pentru a nu permite ca minoritățile naționale sau etnice, în special romii, să devină țapi ispășitori în actuala criză”.
La ERRC noi monitorizăm violența poliției contra romilor de peste un deceniu.

Măsuri dure și măsuri insuficiente ale poliției

Săptămână de săptămână primim cu regularitate informări privind abuzuri polițienești contra romilor: mărturii despre complicitatea organelor polițienești cu forțe paramilitare de extrema dreaptă; discriminarea pe criterii etnice de către poliție și exces de zel într-un district, iar într-un altul măsuri insuficiente și evitarea deliberată de a „servi și proteja” atunci când vin neo-naziștii în patrulă; raiduri violente în masă ale forțelor speciale în cartiere de romi; răni grave, mergând până la deces, în urma bătăilor aplicate în arest sau în cursul arestării.

Cercetători ai RCM care se ocupă de membri mai noi ai UE cu populații semnificative de romi au constatat că, în ciuda Directivei Egalității Rasiale și altor legi UE, „nu există mecanisme eficiente pentru protecția victimelor violenței poliției, puține informații sau date de încredere care să ofere un tablou precis al amplorii problemei și o rată mică de succes la investigarea cazurilor.”

Dacă violența și abuzurile rasiste împotriva romilor sunt o chestiune de rutină în vremuri normale în țări precum Slovacia, România și Bulgaria, unde poliția operează cu un sentiment de impunitate, există o probabilitate ridicată ca sub acoperirea Covid-19 măsurile de urgență să însemne deschiderea sezonului de vânătoare pentru angajații rasiști ai organelor polițienești din aceste țări.

Într-o declarație recentă experți ai ONU au avertizat că măsurile de urgență nu trebuie folosite drept bază pentru vizarea unor grupuri sau minorități anume, nu trebuie să acționeze ca acoperire pentru acțiuni de reprimare sau să fie folosite pentru a-i reduce la tăcere pe apărătorii drepturilor omului; iar reacțiile statelor trebuie să fie proporționale, necesare și non-discriminante.

Expansiunea puterilor executive sub stări de excepție și tendința puterilor extraordinare de a deveni parte a sistemului legislativ normal, ordinar, fac ca protecția drepturilor să fie „tot mai tensionată și mai dificilă”.
Ultimele rapoarte privind violența poliției împotriva romilor arată că situația lor a devenit tensionată, dificilă și de-a dreptul periculoasă.

Pe lângă criza umanitară cu care se confruntă comunitățile vulnerabile de romi, există un grav pericol ca în aceste vremuri de teamă politicienii nativiști și de extrema dreaptă să incite și mai mult la ură rasială prin etichetarea romilor drept pericol existențial și sursă de contagiune.

Toate entitățile responsabile trebuie să-și întețească acțiunile și să fie vigilente pentru a proteja drepturile romilor și pe ale altor minorități supuse rasismului ori vulnerabile. În lumina vulnerabilității extreme și a catastrofei cu care se confruntă comunitățile marginalizate de romi, articolele din presă conform cărora UE ia în calcul amânarea inițiativei sale de includere a romilor după 2020 sunt alarmante.

Dacă știrea nu e adevărată, Comisia ar trebui să o spună public, întrucât orice astfel de întârziere ar trimite un mesaj liderilor politici autoritari care pun mare preț pe suveranitatea națională cum că Europa nu-și va vârî nasul în „afacerile interne” legate de minorități în perioada pandemiei și după ea.

Situația brutalității poliției contra romilor clarifică faptul că în nici un caz acesta nu e momentul potrivit ca UE să bage drepturile omului la sertar.

Sursa: EUobserver/ Rador/ Articol de Bernard Rorke (editor la European Roma Rights Centre)/ Traducere: Andrei Suba