Toți inculpații pentru trafic de copii în UK din dosarul Țăndărei au fost achitați ori faptele s-au prescris după 9 ani de procese în România. Ancheta schimbase legislaţia în Europa. Polițist englez care a lucrat la caz: Este bătaie de joc! Sunt şocat şi întristat!

Toți cei 25 de inculpați din dosarul Țăndărei au fost achitați ori instanța a constatat că s-au prescris faptele după 9 ani de procese, potrivit deciziei din 12 februarie a Tribunalului Harghita.

Este abia o primă decizie nedefinitivă, deși dosarul a fost trimis în judecată încă din iulie 2010.

Numai la Tribunalul Harghita, procesul s-a judecat din 2013 și au fost 53 de termene. Pe 12 februarie 2019, instanța a decis însă să îi achite pe toți cei 25 de inculpați și a constatat prescrierea unor fapte, după ce a schimbat încadrările juridice.

De exemplu, în cazul unuia dintre liderii grupării, Constantin Radu, zis Titi Aghiotantu, instanța a decis:

”Achită pe inculpatul Radu Constantin, pentru infracţiunea de „trafic de minori” (…) Achită pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „spălare de bani” (…) Dispune încetarea procesului penal privind pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „constituire a unui grup infracţional organizat” (…), ca urmarea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…) Dispune încetarea procesului penal privind pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor” (….), ca urmarea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”, se arată în decizia instanței.

Numai că Tribunalul Harghita a schimbat încadrarea juridică pentru grup infracțional organizat în cazul lui Titi Aghiotantu din „constituire a unui grup de criminalitate organizată”, faptă prevăzută de articolul 7 alineatele 1 şi 3 din Legea specială nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate în articolul 367 alineatul 1 din Codul Penal.

Care e diferența. Potrivit articolului 7 alineatele 1 şi 3 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate:

”(1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni”.

În vreme ce articolul 367 alineatul 1 din Codul penal spune:

”(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Prin urmare, nu este mirare că instanța a constatat că faptele s-au prescris din ce moment ce a schimbat încadrarea juridică dintr- infracțiune pedepsită de legea specială de la 5 la 20 de ani într-una sancționată de Codul penal cu închisoare de 1 la 5 ani.

În plus, Tribunalul Harghita a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor.

Care e povestea dosarului. Cazul Ţăndărei a fost prezentat cu surle şi trâmbiţe de autorităţile româneşti în 2010. Sunt celebre imaginile cu mascaţii cu berbece care spargeau uşile palatelor din Ţăndărei în căutare de traficanţi de copii. Imaginile au apărut la BBC şi Al Jazeera. A fost primul caz de trafic de minori investigat de poliţiştii români şi englezi. Cazul priveşte traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi.

În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi aruncaţi în închisoare. La noi, cei 25 de romi arestaţi şi puşi sub acuzare în 2010 au fost eliberaţi după câteva luni și acum, după 9 ani de procese, au fost achitați sau instanța a constatat că faptele s-au prescris după ce le-a schimbat încadrările juridice în unele mai ușoare.

„It is simply a travesty. I am saddened and shocked to hear that the case against 25 members of the Tandarei organised criminal network have been dropped and that the case lies in the ashes of the Romanian criminal justice system / E bătăie de joc. Sunt întristat şi şocat să aud că a fost abandonat cazul împotriva a 25 de membri ai reţelei de crimă organizată din Ţăndărei şi că zace în cenuşa Justiţiei penale din România. Justiţia penală din România a eşuat astăzi. A abandonat victimele, poliţiştii care au lucrat din greu la caz. Şi este un alt fapt care expune România criticilor privind corupţia şi lipsa de respect pentru domnia legii. Repet este o zi tristă pentru Justiţie în România”, a declarat pentru G4media Bernie Gravett, poliţistul englez care a condus ancheta din UK şi România, între timp pensionat.

„Putem vorbi de o suspiciune rezonabilă de corupţie sau de incompetenţă crasă. România, probabil, că este singura ţară din lume care, într-o cauză de criminalitate organizată transfrontalieră cu trafic internaţional de minori, timp de 9 ani şi pe parcursul a 53 şedinţe de judecată, a amânat permanent cauza fără a audia nicio parte. Singura soluţie dispusă de instanţa de judecată a fost în favoarea inculpaţilor, prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pentru o scurtă durată de 60 de zile si punerea în libertate a acestora.

Este şocant pentru mine să constat că instanţa, în aceeaşi şedinţă de judecată, schimbă încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor din „trafic de minori” + „constituire a unui grup de criminalitate organizată transfrontalieră” în infracţiuni fără grad de pericol social mare, prescrise deja la data pronunţării hotărârii, şi totodată dispune încetarea procesului penal şi ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor. Instanţa nu a dat posibilitatea procurorului de ședință să conteste noua încadrare juridică”, a declarat Silvia Tăbuşcă, președintele unui ONG specializat în combaterea traficului de persoane, pentru G4Media.ro,

Culmea e că dosarul Ţăndărei a schimbat legislaţia europeană. După prezentarea cazului în Parlamentul European, în 2011, UE a adoptat o directivă care a redefinit exploatarea copiilor la cerşit şi furat ca fiind o formă de muncă forţată, de sclavie. Directiva a fost adoptată de toate statele membre, prin urmare şi de România.

Citeşte mai jos toată povestea cazului Ţăndărei, pe larg.

În vara lui 2004, inspectorul şef Bernie Gravett şi inspectorul Colin Carswell de la Poliţia din Westminster s-au lovit de o nouă provocare. Copilaşi din România cerşeau pe străzile din centrul Londrei sau furau din magazine şi buzunare. Copii de 6 ani se strecurau în cafenele şi şuteau poşete sau telefoane mobile. Ofiţerii de poliţie au făcut investigaţii şi au descoperit că nu era vorba de furturi accidentale. Copiii aveau în spate o reţea care îi adusese special în Marea Britanie pentru aşa ceva. Fuseseră aduşi ilegal, ascunşi în maşini sau tiruri. Mai mult, copiii romi erau mutaţi dintr-un oraş în altul ca să cerşească şi să fure. Investigaţiile poliţiei metropolitane au arătat că reţeaua de hoţi şi cerşetori provenea din România şi era de etnie romă. Cei mai mulţi erau din Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, de lângă Slobozia.

Statisticile poliţiei londoneze arată că 1087 de copii au fost aduşi din România în UK pentru cerşetorie şi furturi. Şi asta până la momentul aderării României la UE, în 2007. Împreună cu serviciul Imigrări, poliţia a declanşat operaţiunea Golf care a condus, între 2004 şi 2006, la expulzarea a 407 indivizi implicaţi în reţelele de crimă organizată. Rezultatele nu au întârziat: reclamaţiile de furturi şi tâlhării în centrul Londrei au scăzut cu o treime.

Un caz dramatic

Înainte de 2007, o adolescentă de 16 ani din România a fost arestată de numeroase ori în cartierele londoneze Westminster, Enfield, Camden, Hammersmith, Kensington, dar şi în suburbii, cum ar fi Surrey. Avea 8 identităţi şi 9 date de naştere. A fost condamnată pentru furturi de 17 ori şi trimisă în închisoarea de femei Holloway. În 2006, a fost mutată de reţea în Spania, dar în 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a întors în UK – arată un raport al poliţiei londoneze către Parlamentul britanic. Şi cel mai important – notează autorii raportului – deşi fata avea un asemenea CV infracţional, trăia în sărăcie. Toţi banii îi erau luaţi de adevăraţii criminali, traficanţii din umbră, exploatatorii de fiinţe umane.

România a aderat la UE: în primele 3 luni, infracţiunile comise de români în Londra au crescut până la 786%!

Statisticile au arătat că cele mai multe delicvenţe erau comise de copii romi din România, aduşi acum legal din Spania sau Italia. Cartierul Westminster era cel mai afectat. Un grup numeros de romi români s-a stabilit în orăşelul Slough, la vest de Londra. Zilnic, până la 50 de romi călătoreau cu trenul până în centrul Londrei, unde cerşeau şi furau în zonele aglomerate. La o percheziţie a poliţiei, pe 28 ianuarie 2007, au fost găsiţi 211 copii în 16 imobile din Slough. Unii dormeau pe jos, iar altul îşi găsise culcuşul în baie. În case nu era mâncare, copiii nu mergeau la şcoală.

Maria a fost traficată de propriul tată. Poliţiştii britanici au descoperit-o într-una din casele din Slough pe Maria, o fată de 13 ani. Iniţial, a fost de acord să dea declaraţii şi să ajute poliţia. Au aflat că tatăl ei plătise 200 de euro către reţea ca să fie adusă în Anglia. Poliţiştii au descoperit că zborul ei la Stanstead fusese plătit cu un card din SUA fraudat. Maria era trimisă zilnic în Surrey şi lăsată acolo 12 ore ca să cerşească sau să fure. Nu păstra niciun ban şi era bătută dacă se împotrivea. În final, în UK, 4 oameni printre care tatăl fetei au fost condamnaţi la pedepse care au însumat 24 de ani. Maria a fost repatriată în România şi s-a alăturat mamei. Un an mai târziu, a fost dată de nevastă şi a rămas însărcinată. La numai 14 ani.

Câţi bani făceau traficanţii din exploatarea copiilor. Potrivit unui raport al Poliţiei metropolitane către Parlamentul britanic, fiecare copil care cerşea sau fura pe străzile oraşelor din UK putea strânge până la 40.000 de lire pe trimestru. 200 de copii puteau strânge 16 milioane de lire, iar 1000 – 100 de milioane de lire. Un copilaş implicat în aşa ceva valora 20.000 de lire. Banii, evident, nu rămâneau la ei, ci la traficanţi.

Aşa nu se mai poate! Poliţiştii englezi au descins în România. În aprilie 2017, inspectorii Bernie Gravett şi Colin Carswell au fost trimişi în România să vadă care e treaba aici. Aşa a fost înfiinţată, în baza unei directive europene din 2000, prima echipă mixtă de investigare româno-britanică (Joint Investigation Team – JIT) într-un caz de trafic de persoane. A fost numită din nou operaţiunea Golf. Poliţiştii britanici au lucrat cu colegii lor români şi procurorii DIICOT, atât pe pământ britanic, cât şi românesc. Colaborarea a dat roade în UK. 120 de traficanţi, dintre care 87 de membri ai reţelei Ţăndărei, au fost condamnaţi în Anglia. A fost pentru prima dată când s-a pronunţat la Londra o condamnare pentru traficarea unor copii în Regat. În plus, echipa mixtă a trimis în România probe privind traficarea de către reţeaua din Ţăndărei a 168 de copii.

Operaţiunea Europa, descinderi la Ţăndărei. Pe 8 aprilie 2010, procurorii DIICOT şi 28 de poliţişti britanici au năvălit peste romii din Ţăndărei. Au fost puse în aplicare 34 de mandate de percheziţie şi au fost arestate 18 persoane pentru trafic de persoane şi spălare de bani. Au fost confiscate 4 AKM-uri, 12 puşti de vânătoare, 6 pistoale, bani, maşini, cai şi 10 kilograme de aur în valoare de jumătate de milion de euro. Pe 29 iulie 2010, 26 de membri ai reţelei din România au fost trimişi în judecată pentru traficarea în UK a 181 de copii.

Ce spunea anul trecut preşedintele Tribunalului Harghita, Ibolya Mitrea. Judecătoarea a declarat anul trecut pentru TVR că una dintre cauzele duratei mari a procesului ar fi fost numărul foarte mare de martori, atât ai apărării, cât şi ai acuzării, peste 140. Culmea că romii acuzaţi au ajuns să se plângă chiar şi ei de durata mare a procesului. Spuneau că sunt plimbaţi pe drumuri de la Slobozia la Miercurea Ciuc. Susţineau că sunt nevinovaţi şi că sunt victimele unor procurori abuzivi, care nu au probe împotriva lor. „Al doilea Portocală sunt!”, spunea Petrică Drăguşin din Ţăndărei despre anchetatorii lui, făcând aluzie la cazul celebru al procurorului Mircea Negulescu de la DNA Ploieşti, acuzat că ar fi faslificat probe.

Un poliţist britanic acuză. Bernie Gravett – inspectorul şef de poliţie care s-a lovit prima dată în 2004 de problema copiilor români exploataţi la Londra şi care, apoi, a fost trimis să facă anchetă la Ţăndărei – este acum pensionat. Bernie clocoteşte însă de furie pentru că munca lui şi a colegilor săi englezi şi români a fost în zadar.

”E bătăie de joc. Sunt întristat şi şocat să aud că a fost abandonat cazul împotriva a 25 de membri ai reţelei de crimă organizată din Ţăndărei şi că zace în cenuşa Justiţiei penale din România. Operaţiunea Europa a fost investigată de Poliţia Română şi de procurori mai mulţi ani. Eu am condus prima echipă mixtă de investigaţie într-un caz de trafic de persoane. A fost o muncă extraordinară care a condus la schimbarea legislaţiei privind traficul de persoane în Europa, în specil privind traficul de minori. Acum astfel de legi au fost adoptate în întreaga lume.

În Marea Britanie, au fost condamnaţi peste 100 de suspecţi pentru trafic de persoane, spălare de bani, facilitarea intrării în ţară a victimelor (copii), furt, fraudă privind asistenţa socială şi alte infracţiuni.

Europol care a sprijinit ancheta a catalogat-o drept o investigaţie care a vizat <<una dintre cele mai mari reţele de trafic de persoane din Europa>>.

Îmi este limpede că suspecţii din România erau liderii reţelei de crimă organizată specializată în traficarea bărbaţilor, femeilor şi copiilor care provin dintr-una dintre cele mai vulnerabile şi defavorizate comunităţi din Europa, romii. Aceştia sunt victimele. Trist, aceste victime erau exploatate chiar de membri ai comunităţii lor. Câţiva care s-au îmbogăţit din exploatarea şi sclavia lor.

Inculpaţii au pus totul la cale astfel încât să tergiverseze cazul peste 8 ani (9 ani în iulie 2019 – n.r.). Mulţi dintre cei care au făcut ancheta s-au pensionat ca şi mine.

În orice caz, eu personal nu am nicio îndoială că cei 25 de gangsteri din Ţăndărei sunt infractori de rang înalt. Uitaţi-vă la palatele lor. Nu au lucrat niciodată în viaţa lor. Cum se explică faptul că unii au şi 6 case. Maşini care costă zeci de mii de euro. Mii de lire sterline, euro şi doalri au fost puse sub sechestru după razii, 1,5 kilograme de aur şi arme AK47”, a declarat Bernie Gravett pentru G4media.ro.

Reţeaua s-a regenerat
Silvia Tăbuşcă, director al Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie, a urmărit îndeaproape acest caz. Ea declara anul trecut că, în acest moment, autorităţile române nu mai ştiu nimic de soarta copiilor traficaţi, acum adulţi.

„Membrii reţelei Ţăndărei au fost ţinuţi 10 luni în arest, apoi eliberaţi. Acum, reţeaua este din nou funcţională, recrutează copii şi familii vulnerabile din zona Feteşti (tot judeţul Ialomiţa) şi le trimit în Germania”, a declarat ea.

Cazul Ţăndărei, soldat cu achitări în România, a schimbat legislaţia europeană

După prezentarea în Parlamentul European de către autorităţile britanice a cazului Ţăndărei, UE a adoptat directiva 36 din 2011 care a amendat Protocolul de la Palermo. Directiva a fost adoptată de toate statele membre şi a redefinit exploatarea copiilor la cerşit şi furat ca o formă de muncă forţată, adică sclavie.

Cazul Ţăndărei a fost intens mediatizat în presa românească şi britanică. BBC şi Al Jazeera au relatat despre cazul de trafic de copii (VIDEO).

Foto: Palatele grupării din Țăndărei (captură youtube)