Toți oamenii din Teleorman plantați în posturi-cheie în administrație

Liviu Dragnea a numit în funcţii de control al instituţiilor statului român persoane cunoscute care provin din Teleorman, județ pe care l-a condus între 2000 și 2012. Aşa a ajuns preşedintele Camerei Deputaţilor să controleze o mare parte din statul român, având oameni de încrede în instituţii de forţă, autorităţi de control sau chiar agenţii şi ministere. Foştii premeieri Mihai Tudose şi Sorin Grindeanu, ambii din PSD, au acuzat că Liviu Dragnea ar fi numit între 30 şi 70 de miniştri şi secretari de stat.

„România se conduce ca la Teleorman. Uitaţi-vă la calitatea celor promovaţi! Câţi din Guvern ştiu engleză? Aici singurul criteriu e să vrea Dragnea să te pună ministru. Nu funcţionează mereu hai să mai dăm o funcţie că îl ştie pe Dragnea”, a fost una dintre acuzaţiile lui Victor Ponta, fostul şef al PSD.

Guvernul României. Viorica Dăncilă, premier. „Dăncilă a fost numită după demisia bruscă a lui Mihai Tudose. Dăncilă, membru al Parlamentului European, este văzută ca aliat al liderului PSD, Liviu Dragnea”, a notat postul britanic BBC după ce a fost numită în funcţie. Lipsa de personalitate, orgoliu şi de iniţiativă propriu face din Dăncilă executantul perfect, e ca şi cum Liviu Dragnea ar fi premier, doar că nu pierde timpul cu şedinţe de guvern şi alte întâlniri. El decide şi Viorica Dăncilă se ocupă să respecte ordinele. Nu cred că în a avut vreo iniţiativă de când a fost numită”, ne-a explicat chiar un lider important al PSD. Actualul premier şi fost europarlamentar a promovat în politică după ce a fost preşedinta organizaţiei de femei din Teleorman în perioada 2004-2009.

Secretariatul General al Guvernului. Adrian Mlădinoiu, secretar de stat. Instituţia care controlează partea administrativă a guvernului este condusă de Adrian Mlădinoiu. Acesta este un apropiat al lui Liviu Dragnea pentru care a fost un fel de agent de pază şi şofer al şefului PSD pe care îl însoțea în urmă cu doi-trei ani la termenele proceselor de la Curtea Supremă. De altfel, Mlădinoiu este un fost ofițer al Serviciului de Paza și Protecție, așa cum reiese din CV-ul său. Mai mult, Mlădinoiu a fost şi partener de afaceri cu fiul lui Dragnea, Ştefan Valentin. Cei doi au fost asociați în firma Pantofi Lux Ștefan, unde printre acţionari erau atât actualul secretar de stat, cât şi Ferma Salcia, ferma de porci deţinută pănă în acest an de fiul liderului PSD.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Mlădinoiu nu transmite ordinele lui Dragnea doar în Secretariatul General al Guvernului, ci şi la compania naţională de administrare a infrastructurii. Mlădinoiu este numit în consiliul de administraţie al companiei care acordă zeci de milioane de euro pentru drumurile naţionale, bani de care beneficiază şi Tel Drum.

Ministerul Afacerilor Interne. Carmen Dan, ministru. Fosta membră a PSD Teleorman a ajuns în fruntea ministerului de forţă pentru a-i permite lui Dragnea să controleze instituţii ca Poliţia România, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, Poliţia de
Frontieră, Rezervele de Stat şi Jandarmeria, instituţii care sunt în subordinea lui Carmen Dan. Este ministerul la care a râvnit mereu Dragnea încă de când era preşedinte al CJ. Conform propriului CV, Carmen Dan a lucrat după Revoluție și până în 1996 ca secretară la Școala din Videle, județul Teleorman. Între 1996 și 2002 trece în domeniul privat, la Banca Agricolă redenumită apoi Raiffeisen, unde este mai întâi referent și apoi teller front office la agenția din Videle. În 2002, Dragnea o recrutează și o angajează pe poziția de consilier în cadrul Consiliului Județean Teleorman, unde a activat la serviciile juridice și de evidența populației. În 2012 sare pe poziția de subprefect, iar peste doi ani este chiar prefect de Teleorman. În 2016, ajunge senator de Teleorman, iar apoi la ministru MAI. Direcţia Generală de Politie a Municipiului Bucureşti

Marius Mihai Voicu, director general Poliţia Bucureşti. Chestorul este născut în comuna Poeni, judeţul Teleorman, așa cum a relatat presa centrală imediat după scandalul polițistului pedofil de la Brigada Rutieră. După acest moment, Voicu a fost mutat pentru o perioadă şi ca adjunct al IGPR. Acum, el nu mai are trecut locul de naștere în CV.

Rezervele de Stat. Dorin-Sandu Voicu, preşedinte. Pănă să fie promovat în fruntea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, Voicu a lucrat la compartimentul din Teleorman al Instituţiei, așa cum este precizat în propriul CV. Este un cunoscut al lui Dragnea.

Ministerul de Finanţe şi ANAF. Andrei Nistor Şerban, vicepreşedinte. Acesta a fost promovat în fruntea Fiscului din poziţia de şef al Direcţiei de Finanţe Teleorman, așa cum reiese din CV-ul său. Reamintim că instituţia este foarte importantă pentru interesele financiare are lui Liviu Dragnea. Firmele pe care acesta şi familia sa le-au controlat, în acte sau prin intermediari – conform anchetelor DNA, este vorba de Hotel Turris SA şi Tel Drum SA ar avea datorii de aproape 10 milioane de lei la ANAF. În plus, ANAF-ul are acces la toate datele financiare ale companiilor şi persoanelor fizice din România.

Alexandru Drăghici, vicepreşedinte ANAF. Conform declaraţiei de avere, deşi este mutat în Bucureşti, acesta deţine terenuri în comunele din Teleorman, Plopii Săvineşti şi Slobozia Mîndra. Între 1999 şi 2004 a lucrat la Administraţia Financiară din Roşiorii de Vede, așa cum reiese din CV-ul său.

Ministerul Dezvoltării Regionale. Adrian Ionuţ Gădea, secretar de stat. Gâdea este omul ales de Dragnea să candideze în 2012 pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman după ce şeful PSD a ales să se mute politic în Bucureşti. Gâdea, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, decide alături de ministrul Paul Stănescu ce primari primesc bani de la minister pentru proiectele de dezvoltare locală. Mai mult, Gâdea este trimis în judecată în Dosarul „Belina”, ancheta care a constatat că o insulă formată de Dunăre în Teleorman a ajuns în folosinţa lui Dragnea, via Tel Drum.

Iuliana-Camelia Coporan, secretarul general adjunct. Dragnea nu s-a mulţumit doar cu Gâdea la un minister aşa de important şi a mai pus în funcţie pe cineva din judeţul său. Este vorba de Iuliana-Camelia Coporan care ocupă poziţia de secretar general adjunct. Aceasta locuiește tot în judeţul Teleorman, în Alexandria mai exact, așa cum reiese din declarațiile sale de avere.

Ministerul Sănătăţii. Dan Dumitrescu, secretar de stat. Aceste este fiul administratorului public al Consiliului Județean Teleorman, este vorba de Mircea Dumitrescu. Acesta din urmă este şi el acuzat în Dosarul „Belina”. Așa cum reiese din declarația de avere din 2011 a lui Mircea Dumitresu, acesta i-a dat un apartament ca donație fiului care este acum secretar de stat. De altfel, Mircea Dumitrescu are mai multe terenuri cumpărate, inclusiv la vârste fragede de 23 și 26 de ani, între 2003 și 2006. Conform propriul CV, Dan Dumitrescu a avut primul loc de muncă la 25 de ani, când în 2005 s-a angajat ca un simplu inginer IT la Volionet SRL.

Ministerul Afacerilor Externe. Ioana Gheorghiaş, consilier de secretar de stat și consul la Torino. Ioana Gheorghiaş este fiica lui Sorin Gheorghiaş, fost acţionar al Tel Drum, companie care a primit contracte de sute de milioane de lei chiar de la Dragnea, când acesta era şeful CJ Teleorman. Deşi tatăl său ar trebui să fie un om înstărit, după ce a înstrăinat acţiunile Tel Drum, tânăra a râvnit la un post de consilier al unui secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Aceasta a fost numită consilier în funcţie de Viorica Dăncilă. Tot Dăncilă, în iunie, a numită pe Ioana Gheorghiaș în poziția de consul al României la Torino, Italia.

Curtea de Conturi.  Deşi nu este născut în Teleorman, Busuioc este un „teleormănean” de adopţie pentru Dragnea. Busuioc a fost secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării în perioada în care instituţia era condusă de Liviu Dragnea. Acesta a fost numit secretar general al Guvernului în timpul mandatului lui Sorin Grindeanu.

Florin Tunaru, vicepreşedinte. Instituţia care controlează banii administraţiilor publice are şi un vicepreşedinte din Teleorman, nu doar un preşedinte adoptat de Dragnea. Florin Tunaru este un fost consilier al lui Dragnea la Consiliul Județean pe vremea mandatelor șefului PSD în fruntea instituției, așa cum reiese din propriul CV. Funcțiile în cadrul CJ le-a alternat până în 2012 cu cele de la Direcția de Finanțe. După ce Dragnea s-a mutat politic în București, și Tunaru a avansat profesional, chiar din 2012, tocmai pe poziția de vicepreședinte al ANAF, așa cum reiese tot din CV-ul vicepreședintelui Curții de Conturi.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cristina Barbu, preşedinte. Acesta este mama Cătălinei Ştefănescu, fostul deputat de Teleorman care era considerată o apropiată a lui Dragnea. Din declarații de avere depuse pentru anul 2009, atunci când Cristiana Barbu era consilier la AJOFM Vâlcea, reiese că fata sa, Cătălina Ștefănescu a primit, în 2009, pensie alimentară, 840 de lei, de la tatăl natural, Mircea Ștefănescu. Doamna Barbu a divorţat de primul soţ și s-a căsătorit cu Ion Barbu.

Institul Cultural Roman. Liliana Țuroiu, preşedinte. Nu doar instituţii de forţă sau din domeniul financiar sunt controlate de teleormăneni, dar judeţul din sudul ţării are conducători şi în autorităţile culturale. Liliana Turoiu este un artist plastic destul de puțin cunoscut. Conform site-ului wikipedia și a altor publicații, Țuroiu este născută în Videle, orăşelul care le-a propulsat pe Dăncilă şi Carmen Dan.

Consiliul Național pentru Combaterea Descriminarii. Vicepreşedintele Tatiana Sandu. Aceasta este preşedintele organizaţiei de femei PSD Teleorman, așa cum reiese din declarația de interese completată anul trecut. Ea este și membru în colegiul director al instituției.

Profilul județului care a dat un premier, miniștri și a populat statul la vârf

• peste 13.000 de şomeri la o populaţie de 360.000, cea mai mare rată a șomajului din România
• 9.066 de teleormăneni sunt asistaţi social
• 22% din populaţie a plecat din Teleorman în ultimii 20 de ani, record în România
• minus 10% este natalitatea din judeţ, cea mai mică din România la o mie de locuitori
• 136 de automobile la 1000 de locuitori, rata cea mai mică din ţară
• doar 54.000 de salariaţi are judeţul
• 41,53% rata de promovare la Bacalaureat 2018, cea mai mică din ţară. Nu s-a obţinut niciun 10.

(Sursa foto: Inquamphotos/ Autor: Octav Ganea)