Totul despre alegerile din Ungaria și marile mize ale lui Viktor Orban / De ce maghiarii din România vor avea un rol esențial

În primăvara anului 2022 (în 3 aprilie) în Ungaria se vor organiza alegeri parlamentare în cadrul cărora se va confrunta coaliția FIDESZ-KDNP aflată la guvernare din 2010, condusă de premierul în exercițiu Viktor Orbán și coaliția compusă din 6 partide de opoziție Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună), Momentum (Mişcarea Momentum), LMP (Politica poate fi şi Altfel), Párbeszéd (Dialog pentru Ungaria), MSZP (Partidul Socialist Maghiar) şi DK – Demokratikus Koalíció (Coaliţia Democratică), avându-l ca lider pe Péter Márky-Zay.

• Această analiză se concentrează asupra mizelor electorale din Ungaria și asupra relațiilor internaționale ale Budapestei, așa cum ar putea arăta acestea după alegerile parlamentare din aprilie.
• Înlăturarea de la putere a lui Viktor Orbán în urma alegerilor parlamentare din 2022, ar fi un semnal puternic și un punct de pornire pentru procesul de reconstrucție a democrațiilor demolate în ultimii 10 ani în Europa Centrală și de Est.
• În relația cu România, pierderea puterii de către Viktor Orbán ar avea efecte asupra procesului de reunificare și construire a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic.
• Maghiarii din România vor avea un rol esențial în alegerile parlamentare din Ungaria, voturile acestora pot să fie decisive în stabilirea câștigătorului, mai ales că diferența se va face la foarte puține mandate, poate chiar la un mandat sau două, adică atâtea câte ar putea aduce voturile maghiarilor din Transilvania.
• Parlamentul din Ungaria are 199 de deputați, 106 aleși în sistem uninominal, într-un singur tur, și  93 aleși pe liste naționale.

Surprizele opoziției – „În unitate pentru Ungaria!”

După trei cicluri electorale ratate, opoziția parlamentară din Ungaria a constituit în decembrie 2020 o coaliție electorală pentru alegerile generale lansând candidați unici uninominali, o listă națională unică, un singur candidat pentru funcția de premier și un singur program electoral.

În premieră, în toamna anului 2021, pentru desemnarea candidaților uninominali la parlamentare, coaliția partidelor de opoziție a organizat alegeri preliminare într-un singur tur pentru candidații uninominali, în fiecare circumscripție electorală, iar pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru a organizat alegeri preliminare în două tururi la nivel național.

Participarea la cele două runde de alegeri preliminare a fost semnificativă, peste 850 de mii de persoane, în cel de-al doilea tur și-au exprimat opțiunea, adică 9% din cetățenii cu drept de vot (date despre alegerile preliminare aici).

Alegerile preliminare pentru desemnarea contracandidatului lui Viktor Orbán la funcția de premier au avut un rezultat neașteptat, câștigătorul fiind Péter Márky-Zay, primarul orașului Hódmezővásárhely (45.000 de mii de locuitori) din 2018. Péter Márky-Zay (49 de ani) este un conservator, un creștin practicant (romano-catolic), căsătorit, are 7 copii, istoric, cu un doctorat în economie, a trăit 5 ani în Canada și SUA, având și experiență în marketing.

„Surpriză, un coșmar pentru Viktor Orbán, un Trump maghiar” așa a calificat presa internațională alegerea lui  Péter Márky-Zay în fruntea opoziției ungare, arătând că noul lider al opoziției este un conservator din afara partidelor politice, care se încadrează în viziunea orbanistă despre modelul de familie, un independent care dă o șansă opoziției să câștige.

Péter Márky-Zay a avut o vizită de lucru de 3 zile la Bruxelles, unde a fost primit de Manfred Weber, liderul grupului PPE și de Vera Jourová vicepreședinta Comisiei Europene. Pe plan intern, noul lider al coaliției de opoziție a avut întâlniri cu guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei, cu o serie de oameni de afaceri, printre care și cu cel mai bogat om de afaceri, apropiat de premierul în exercițiu, Csányi Sándor.

Cu un discurs puternic anticorupție, Péter Márky-Zay a atacat dur regimul FIDESZ, inclusiv pe temele favorite ale guvernului, cum ar fi legea privind protecția copilului, declarând că „ai dumneavoastră copii nu sunt în siguranță de pedofilii Fidesz, așa că noi vom adopta o lege care într-adevăr să protejeze copii, chiar și de aberanții Fidesz”

Alegerile preliminare au vitalizat coaliția de opoziție, care a reușit să prindă din urmă și chiar să depășească FIDESZ-KDNP în sondajele de opinie.

Elanul opoziției pare să scadă însă, iar în cercetarea realizată de institutul Median pentru portalul hvg.hu la sfârșitul lunii decembrie 2021, FIDESZ a avut un avans de 5% în rândul cetățenilor cu drept de vot (45% la 40%), dar în rândul votanților siguri – cei care au declarat că vor participa la scrutin – opoziția și puterea se află la egalitate – 40% – 40% (vezi aici).

Analiștii și liderii politici au identificat următoarele cauze ale pierderii de viteză a coaliției de opoziție:

• chiar dacă nu există o alternativă la coaliția celor 6 partide de opoziție, rezultatul alegerilor preliminare nu a fost încă digerat în rândul tuturor formațiunilor, unii nu s-au împăcat cu ideea de a-l avea candidat la funcția de premier pe Péter Márky-Zay (Dinamica evoluției politice a coaliției de opoziție din Ungaria – vezi analiză Political Capital).
• deciziile în coaliția de opoziție se iau prin consens, ceea ce îngreunează procesul de adoptare a programului de guvernare și aprobarea listei comune de candidați pentru parlamentare. Coaliția de opoziție întârzie lansarea campaniei de comunicare pentru alegeri.
• după alegerile preliminare, câștigătorul a rămas singur, ceilalți 5 contracandidați au dispărut din spațiul public, creându-se o imagine în care Péter Márky-Zay nu are echipă. De altfel, Péter Márky-Zay nu are un partid, iar partenerii de coaliție nu sunt de acord ca în urma alegerilor parlamentare să se constituie al șaptelea grup parlamentar, cel al candidatului comun la funcția de prim-ministru.
• Péter Márky-Zay nu a reușit să-și intre în rolul de dirijor, lider al partidelor de coaliție, una dintre sarcinile sale cele mai importante este să mențină unită coaliția de opoziție în fața tensiunilor inevitabile ale procesului de coabitare, dar și în fața încercărilor de dezbinare ale FIDESZ.

Însuși Péter Márky-Zay a avut, recent, declarații fără perdea cu privire la situația din coaliția de opoziție, când a afirmat într-un interviu pentru Europa Liberă că există instrumente prin care se poate submina din interior candidatura liderului opoziției unite, arătând că:

FIDESZ poate influența foarte puternic politica opoziției, „un motiv fiind faptul că există foarte mulți trădători. Aceștia sunt trădători activi sau mai puțini activi. Dar știm ce îi motivează. De multe ori se pare că este vorba doar de prostie sau egoism, dar într-o proporție semnificativă de cazuri, eu cred că în realitate FIDESZ se află în spatele acestora” .

Challengerul premierului în funcție a reproșat coaliției partidelor de opoziție faptul că nu au inclus pe lista electorală candidați pe care el i-a solicitat, faptul că nu fac campanie și nu exclude o posibilă schimbare a persoanei sale din poziția de candidat la funcția de premier.

Președintele Jobbik, Jakab Péter îl asigură pe Márky-Zay că partidul său va merge în alegeri cu persoana sa în calitate de candidat la funcția de premier. Jakab Péter îi solicită lui Márky-Zay să-și intre în rolul de lider, de dirijor al coaliției de opoziție și să nu aștepte mai multe resurse de la cele 6 partide, ci să atragă el mai multe resurse umane și materiale pentru campanie (interviu pentru Europa Libera)

Este cert că Péter Márky-Zay a avut o serie de declarații interpretabile, care au atras critici de la liderii partidelor coaliției de opoziție. Cu titlu de exemplu,  Péter Márky-Zay a declarat recent:

”De ar avea FIDESZ mai mulți votanți acum, decât în 2018? O parte mai mare a locuitorilor maghiari în vârstă decimată din cauza Covid au votat cu FIDESZ, dar tinerii, care s-au prezentat într-un număr fără precedent de mare, alăturându-se alegerilor preliminare opoziției, sunt de departe cei mai critici cu guvernul”.

Comunicatorii FIDESZ au taxat instant declarația liderului opoziției, interpretând mesajul ca o formă de lipsă de respect față de cetățenii în vârstă, obligându-l pe Márky-Zay să se explice în public.

Disensiunile și dificultățile de gestionare a unei coaliții de opoziție constituite din 6 partide l-au determinat pe liderul informal al celui mai mare partid de opoziție DK (Convenția Democratică), fostul premier al Ungariei, Gyurcsány Ferenc să intervină public cu un apel către liderii opoziției, spunând că „ori câștigăm cu Péter Márky-Zay, ori cu nimeni. Încet, încet acest lucru ar trebui să se înțeleagă” (mesajul aici).

În acest context își lansează partidele de opoziție programul electoral, finalizat în proporție de 90%, care conține o serie de măsuri în domeniile majore, măsuri dintre care înființarea unui parchet anticorupție, măriri de salarii și pensii, adoptarea unui venit minim garantat la nivelul UE (despre program aici).

• Slogan de campanie: „În unitate pentru Ungaria”, „Ungaria să ne aparțină tuturor” și „Doar în sus”.

FIDESZ mizează pe disensiunile și vulnerabilitățile coaliției de opoziție, parte a strategiei sale fiind divizarea acestei coaliții.

Există, însă, și alte elemente ale strategiei de campanie a FIDESZ:

• „Înainte, nu înapoi” – „fabrica de putere” a FIDESZ în acțiune

Cu acest titlu, care se pare că va fi sloganul de campanie a FIDESZ pentru alegerile parlamentare din anul 2022, a publicat oficiosul guvernamental Magyar Nemzet interviul realizat cu premierul Viktor Orbán, cu ocazia sărbătorilor de iarnă (interviul publicat la data de 24.12.2021 aici).

Premierul Ungariei a trasat liniile de bătălie ale campaniei electorale parlamentare, confirmând nevoia FIDESZ de a-și crea dușmani atât pe plan intern, cât și extern, exploatând prin manipulare subiecte cu un grad ridicat de sensibilitate, creând sentimentul de pericol care pândește cetățenii, prezentându-se ca singura formațiune politică capabilă să apere Ungaria.

• Prima linie a frontului este trasată de Orbán în raport cu Bruxelles-ul unde, „astăzi, sunt la putere cei, care doresc să creeze un stat european condus de germani, spre deosebire de ceilalți dintre noi, care insistăm asupra existenței unei Europe a națiunilor. În plus, politicienii, birocrații de la Bruxelles, care au o idee despre o lume ideală, o societate și un tip de oameni care ar fi perfecționați și dezvoltați în mod constant, câștigă teren în Uniune”, punctează premierul în exercițiu.

Orbán trece în revistă toate temele de confruntare din ultimii 12 ani pe care le-au creat cu UE, calificând birocrații UE care au o altă viziune asupra statului decât Ungaria, ca fiind „Homo sovieticus” și „vor să facă uitată aspirația veche de 2000 de ani a iubirii lui Hristos față de oameni, respectul față de părinți, familia a fost considerată o veche obsesie, copiii trebuiau crescuți pentru partid și lupta de clasă, iar viața a existat doar din punct de vedere material, nu și spiritual. A existat doar stomacul, nu și inima, munca fără suflet, nu și sărbătoarea.

Toate aceste elemente nu sunt departe de idealurile Bruxelles-lui. Potrivit birocraților nu este vorba doar de armonizarea statelor care alcătuiesc Uniunea, ci și de  transformarea acestor societăți. Bruxelles-ul vede în migrație o compensare demografică, potrivit lor copiii creștini pot fi înlocuiți cu succes de musulmani maturi din Orientul Mijlociu.

Realitatea este însă că nu se creează o viață fericită mixată, ci terorism, infracționalitate, șomaj și zone no-go. Aceeași situație este și cu familia, pentru ei conceptul nostru de familie este depășit și represiv, potrivit lor, conceptul progresist este dacă copilul umblă șase luni în pantaloni și șase luni în fustă și ar implica oameni în educația lor pe care noi i-am ține departe”.

Viktor Orbán consideră că, alături de Polonia, reprezintă vocea mai multor milioane de europeni care sunt nevoiți să-și treacă sub tăcere opinia în propria țară. De aceea actualul premier de la Budapesta insită că birocrații aflați acum la conducerea UE ar fi:

„un pericol pentru conceptul de stat național suveran, care neagă și demolează valorile creștine ale Europei, sunt susținători ai migrației și a conceptelor progresiste în privința familiei. Opoziția ungară este aliat al acestui rău reprezentat de birocrații din UE, de Vestul decadent”.

Viktor Orbán definește trei sarcini pentru anul 2022: implementarea măsurilor economice, protecția cu succes împotriva Covid-19 și derularea referendumului pentru protecția copilului.

Astfel, guvernul Orbán a lansat un pachet de reducere a impozitelor în anul 2021-2022 în valoare de 5,7 miliarde euro: rambursarea impozitelor achitate de familii părinților care cresc copii (aprox. 600 de miliarde HUF), scutirea de la plata impozitului pe venit al persoanelor cu vârsta de sub 25 de (140 de miliarde de HUF), reducerea la 13% (de la 17%) impozitarea muncii, desființează contribuția de 1,5% pentru formarea profesională şi scade cu 2,5% impozitul pe contribuțiile sociale, astfel încât la companii vor rămâne cu 600 de miliarde de forinţi în plus. De asemenea, în urma deciziei de reducere a cotei de impozitare a întreprinderilor mici de la 11%, la 10%, 10 miliarde de forinți vor rămâne la companiile în cauză.

Alături de mărirea pensiilor, guvernul Orbán reintroduce acordarea celei de a 13-a pensii, care a și fost virată la începutul anului 2022. În plus, executivul a dispus plata în avans pe 6 luni a unui supliment de drepturi pentru angajații ministerului de interne (poliție, jandarmerie).

Totodată, în Ungaria există o plafonare a prețului energiei de 11 ani, guvernul exercitând un control și asupra costurilor de întreținere a locuințelor. Rămâne de văzut în ce măsură vor conta în decizia electoratului elementele din pachetul economic în raport cu inflația galopantă.

Dumpingul electoral acordat prin măsuri fiscale și economice va genera după alegeri un dezechilibru financiar și macroeconomic, care va necesita politici de austeritate sau o nouă supraimpozitare a multinaționalelor, a sectorului energetic, a comunicațiilor și a sistemului bancar, mai ales că UE avansează în demersul său de a-și activa instrumentul de sancțiune financiară pentru încălcarea principiilor statului de drept.

• Despre consecințele economice vezi Guvernul Orbán cheltuiește atât de mult încât ar putea impune austeritate după alegeri.

În privința protecției împotriva Covid-19, Viktor Orbán a adoptat o politică activă, Ungaria atingând o rată de vaccinare de 60%. Totuși, Viktor Orbán nu a ratat ocazia ca și din lupta împotriva Covid-19 să creeze falii, importând vaccin chinezesc și rusesc, legitimând Rusia și China în conflictul geopolitic dus pe marginea pandemiei. Ungaria a plătit un preț mare prin pierderi de vieți omenești în pandemia Covid-19 și cu această ocazie s-a văzut vulnerabilitatea sistemului sanitar maghiar și cenzura prin care mass-media a fost scoasă din spitale.

A treia sarcină, asigurarea desfășurării referendumului pe subiectul protecției copilului constituie elementul de noutate a „fabricii de putere a FIDESZ, prin care a creat un subiect de manipulare a prejudecăților de la nivelul societății privind minoritățile sexuale.

Participanții la referendum vor fi întrebați dacă susțin desfășurarea cursurilor de orientare sexuală pentru copiii în sistemul public de învățământ fără consimțământul părinților, dacă susțin promovarea tratamentelor de schimbare de gen pentru minori şi, într-o întrebare separată, ca procedurile medicale de schimbare a genului să fie accesibile minorilor. Ultimele două întrebări privesc prezentarea fără restricții a conținuturilor media ce influențează orientarea sexuală a copiilor și a conținuturilor referitoare la schimbarea de gen.

Comisia de la Veneția a emis un punct de vedere prin care constată neconformitatea legii protecției copilului din Ungaria cu principiile drepturilor omului, iar Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva Budapestei, blocând și accesul acesteia la fondurile din PNNR.

Se intenționează organizarea referendumului în ziua alegerilor parlamentare.

Viktor Orbán apelează la tehnici de manipulare din registrul lui Vladimir Putin, Rusia folosind în mod constant în politica internă, dar și în războiul hibrid pe care îl întreține cu Vestul, în încercarea de divizare a societății, prin crearea de tensiuni.

În promovarea discursului pro familie tradițională, Viktor Orbán a luat o decizie înțeleaptă și eficientă prin nominalizarea pentru funcția de președinte al statului a lui Novák Katalin, vicepreședinte FIDESZ, 44 de ani, economist, avocat de succes, vorbitoare a 5 limbi străine și mamă a 3 copii. Alegerea unei femei competitive în funcția de președinte al statului în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare va constitui un atu important în comunicarea politică față de partidele de stânga liberală din opoziție.

Prin sloganul „înainte, nu înapoi”, Viktor Orbán cere cetățenilor să pună în balanță ce a fost Ungaria înainte de 2010 și ce este după 12 ani de guvernare FIDESZ și să decidă dacă doresc să se întoarcă la acele vremuri, când guvernul Gyurcsány Ferenc și Bajnai Gordon au tăiat pensiile, salariile, adică să revină acei lideri din trecut, care conduc și acum din umbră coaliția partidelor de opoziție.

De altfel, politologul Pétervári Zsolt în analiza sa din revista cultură și literatură ÉS afirmă că, în Ungaria, clasa de mijloc consideră că, guvernul FIDESZ are un merit incontestabil în modernizarea și bunăstarea societății.

„În ultimele trei cicluri guvernamentale, orașele medii și localitățile mici nu s-au mai îmbogățit cu investiții de o asemenea anvergură din epoca târzie a regimului Kádár, investiții din fonduri interne și ale Uniunii. Deși, comunitățile locale sunt conștiente de pierderea de resurse rezultată din supraprețul proiectelor, aceste evoluții au o semnificație simbolică. Piața principală renovată, strada pietonală proaspăt pietruită, centrul orașului atent amenajat, locul de joacă la nivelul din Vest, gara modernă și stația de autobuz confortabilă, precum și centura de ocolire modernă, sensul giratoriu și autostrada modernă recent predate, transmit ca un memento activitatea de constructor/făuritor a partidului stat.”

Costurile regimului Viktor Orbán

Costurile guvernării FIDESZ pe perioada a trei cicluri parlamentare consecutive, începând cu anul 2010, sunt însă incomensurabile. Viktor Orbán a demolat statul de drept, creând un sistem hibrid, iliberal, considerat de majoritatea analiștilor nedemocratic, sistem autocratic prin care Viktor Orbán a pus în pericol calitatea de stat membru al UE al Ungariei, subminând din interior valorile UE, o Uniune care nu reușit până acum să demonstreze că este capabilă să-și apere valorile și principiile democratice.

• Jan-Werner Müller filozof – politolog german, expert al populismului, arată în cartea sa din 2016 Ce este populismul?, că deși, „populiștii fac campanie cu deviza că reprezintă poporul, în realitate sunt principalii actori care subminează democrațiile moderne din Vest, fiind capabili să creeze sisteme autoritare în numele cetățenilor”, definiție aplicabilă regimului iliberal a lui Viktor Orbán.

O răspundere majoră în apariția și evoluția regimului iliberal a lui Viktor Orbán o poartă Angela Merkel, care a protejat sistematic FIDESZ în schimbul promovării unor interese economice în Ungaria.

Analistul politic Krekó Péter, directorul executive al Political Capital, distinge trei etape în procesul de transformare al Ungariei într-un regim hibrid de către FIDESZ ( a se vedea interviu pentru hvg.hu):

• în primul mandat al ciclului de trei exerciții guvernamentale consecutive, între 2010 – 2014, guvernul FIDESZ a procedat la obținerea controlului asupra instituțiilor juridice: parchetul, curtea constituțională, curtea de conturi, justiția, a consiliul mass-media (autoritatea de control a presei) și poliția;
• în următorii patru ani (2014-2018) FIDESZ a transformat raporturile de proprietate în societate.

Viktor Orbán a desemnat încă din 2010 patru sectoare economice în care, din considerente de strategie națională, a dorit ca ponderea maghiarilor în masa proprietarilor să depășească neapărat procentul de 50%. În acest context a luat ființă Sistemul Național de Cooperare, mai degrabă un concept decât o structură, prin care s-a sprijinit și creat grupul oamenilor de afaceri maghiari avantajați de FIDESZ în accesul la resurse și afaceri.

În acest proces FIDESZ a rezolvat și să obținerea unui control puternic asupra mass-media.

• din 2018 până în prezent, FIDESZ a generat o așa numită ”revoluție culturală”, a cărei esență este preluarea controlului asupra instituțiilor de educație, cultură și cercetare, cu scopul de transformare a acestora după chipul și asemănarea partidului de guvernare. Aceste entități au fost reorganizate în fundații, în consiliile de administrație ale acestora fiind numiți apropiați ai regimului FIDESZ, încredințându-li-se un patrimoniu imobiliar și financiar imens.

Am asistat la o externalizare a puterii guvernamentale în structuri de interes public împânzite și controlate de oamenii FIDESZ, cu scopul de a asigura o sustenabilitate a activului de partid și în eventualitatea pierderii puterii în urma alegerilor parlamentare din 2022.

Posibile rezultate ale alegerilor

După o lungă perioadă de timp, este prima oară când analiștii acordă șanse coaliției partidelor de opoziție șanse de a câștiga alegerile parlamentare din anul 2022, având în vedere capacitatea acestora de coalizare, exercițiul reușit al alegerilor preliminare în care s-au desemnat candidații comuni pentru circumscripțiile uninominale și candidatul comun al opoziției pentru funcția de premier, respectiv erodarea FIDESZ în cele trei cicluri guvernamentale din pricina cazurilor de corupție și a acuzațiilor de demolare a statului de drept. Toate aceste realități și persoana lui Péter Márky-Zay, candidatul comun al opoziției unite, nu sunt suficiente pentru a credita victoria partidelor de opoziție.

Analiștii conferă prima șansă la câștigarea alegerilor FIDESZ, partidul stat, partidul care are resurse nelimitate și o infrastructură în toate unitățile administrativ teritoriale, în special în zona rurală, în care este singurul partid capabil să mobilizeze electoratul. Aici nu vorbim doar de FIDESZ, ci și de statul acaparat în totalitate de FIDESZ, suntem în prezența „fabricii de putere”.

Carisma și personalitatea lui Viktor Orbán constituie un avantaj important în campania electorală, premierul Ungariei fiind un foarte bun comunicator care citește foarte bine dorințele și doleanțele nu doar a societății maghiare, ci și a celor din statele UE.

Analiștii sunt siguri că FIDESZ va pierde majoritatea calificată de două treimi, dar nu sunt convinși că FIDESZ va pierde și alegerile. În legătură cu rezultatul alegerilor, politologul olandez Cas Mudde, creatorul definiției populismului modern, a declarat:

FIDESZ va câștiga alegerile, „nu știu cu ce procente, dar la finalul alegerilor vor fi declarați învingători. Au sprijinul necesar pentru a avea majoritatea, nici nu au nevoie de prea multă bravură. Structurile FIDESZ au înțesat ca o rețea statul, iar adversarii au o opoziție care nu e capabilă să creeze o rețea nici măcar în interiorul său. Nu văd cum poate să piardă FIDESZ. Cu toate acestea, nu văd nici Ungaria ca fiind o democrație

Jan-Werner Müller, expertul Universității Princeton în filosofie politică și populism consideră „că prin dispariția lui Merkel și ieșirea FIDESZ din PPE, Viktor Orbán va avea o sarcină mult mai grea în alegerile din 2022, iar dacă opoziția își va focusa bine mesajele, ar avea o șansă bună.”

O altă presiune asupra lui Viktor Orbán va veni din partea Comisiei Europene care în luna ianuarie a anului curent așteaptă o decizie a CJUE prin care solicită confirmarea posibilității înghețării fondurilor Uniunii pentru statele membre care nu respectă principiile statului de drept.

„Fabrica de putere” sau de ce este cotat Orbán Viktor cu prima șansă la alegerile parlamentare din 2022

FIDESZ este cel mai bine organizat, cel mai puternic partid din Ungaria care dispune de resurse financiare și umane superioare față de partidele de opoziție, elemente ce oferă un avantaj net în orice competiție electorală.

FIDESZ dispune de o putere mediatică obținută în ultimii 10 ani prin achiziționări agresive și prin anihilarea mass-media critice, pe toată linia: print, online, radio, tv etc. Potrivit clasamentului realizat de Reporteri Fără Frontiere în anul 2006 Ungaria se afla pe locul 10 la libertatea presei în lume, în 2010 pe locul 23, iar în 2021 pe 92, penultimul loc dintre statele UE (despre subiect pe larg în Așa a zdrobit puterea în câțiva ani mass-media liberă din Ungaria).

Dar avantajul cel mai important al FIDESZ este ceea ce analistul politic Török Gábor numește „fabrica de putere” ( în maghiară ”hatalomgyár”) care acoperă acea rețea prin care puterea de la Budapesta își fabrică anticipat victoriile, propria realitate. FIDESZ studiază la scară industrială preferințele electoratului, cărora le fabrică mesaje, pe care le livrează sistematic și în mod repetat prin canalele mass-media, având o disciplină de comunicare, cu sarcini clare pentru toți membri de partid purtători de mesaje.

Analiștii spun că în Ungaria nu există puterea rețelelor de socializare, ci realitatea creată de „fabrica de putere” a FIDESZ ( despre subiect pe larg în „Întâlnirea celor două Ungarii: va încheia socotelile pentru totdeauna Viktor Orbán cu opoziția, sau va fi schimbat FIDESZ?” – aici).

De menționat, că „beneficiari” produselor „fabricii de putere” a FIDESZ sunt și maghiarii din România.

Ron Werber, expert israelian în campanii electorale și strategii de comunicare, cel care a lucrat de mai multe ori pentru partidele de stânga din Ungaria, fiind șeful campaniei de succes a candidatului Medgyessy Péter din 2002, legat de sarcina coaliției de opoziție a declarat într-un interviu de analiză a campaniei electorale:

“Pentru Dumnezeu, convingeți oamenii de faptul că puteți să câștigați!”

“Mesajele actualului guvern distrag atenția de la faptul că adevăratul referendum la alegerile din aprilie va fi despre întrebarea: dacă societatea maghiară vrea o schimbare politică, – doar că, opoziția nici nu poate formula această întrebare dacă se concentrează pe campania propriului referendum, respectiv pe teste publice, în loc de o prezență personală și pe sprijinul candidaților locali.” (Ron Werber about the United Opposition: For God’s sake, convince the people that you can win).

Creionarea circumscripțiilor electorale uninominale va avea prima dată relevanță la alegerile din 3 aprilie 2022, statisticienii arătând că FIDESZ și-a creat un avantaj net în favoarea sa, contrabalansând avantajul opoziției în mediul urban, cu decuparea circumscripțiilor uninominale, astfel încât mediul rural să fie majoritar. Analizele de statistică și modelare arată că actuala opoziție ar trebui să câștige cu cel puțin 3,8 – 4% alegerile pentru a avea șanse de a forma guvernul.

Un rol important le pot juca două partide mici, antisistem: Partidul Câinilor cu Două Cozi (Magyar Kétfarkú Kutya Párt), respectiv și Mișcarea Patria Noastră (Mi Hazánk Mozgalom). Primul partid este de stânga, antisistem și a crescut în ultimul pe fondul criticilor dure și constante față de primarul general al Budapestei.

Al doilea partid este de extremă dreaptă radicală, și-a construit discursul și capitalul politic pe un discurs radical anticovid și antivaccinare.

Cele două partide sunt la granița pragului electoral, Partidul Câinilor cu Două Cozi fiind cotat cu șanse reale de a prinde parlamentul. În cazul accederi în parlament, cele două partide pot avea rolul de „king maker”, să incline balanța și să determine viitorul guvern.

Viktor Orbán își asigură și sprijinul extern al aliaților iliberali în campania electorală. Premierul maghiar se va întâlni pe 1 februarie cu Vladimir Putin la Moscova, se pare că în februarie va avea fi vizitat la Budapesta de președintele Braziliei antivax Jair Bolsonaro.

La sfârșitul lui ianuarie revine în Ungaria jurnalistul american Tucker Carlson, realizatorul documentarului “Ungaria contra Soros – o luptă pentru civilizație”, episod ce urmează a fi prezentat pe data de 27 ianuarie pe postul Fox Nation.

Alături de aceste evaluări, ca în orice campanie și alegeri, pot fi prezente elementele ce țin de „spirala tăcerii” din societate, respectiv „lebedele negre”, dar la acest moment Viktor Orbán pornește cu prima șansă în alegerile parlamentare din 3 aprilie, anul curent.

Miza alegerilor parlamentare din Ungaria din anul 2022

Timothy Garton Ash, istoric britanic, profesor al Universității Oxford pe studii europene, a declarat că „deși cu oarecare resentimente, trebuie să spun că Viktor Orbán este unul dintre cei mai influenți lideri maghiari din istoria modernă a Europei.

“În prezent, (Viktor Orbán) este simbolul unei Europe conservatoare, etno-naționaliste, xenofobe, care în afara tovarășilor din Europa, este tratat ca atare și folosit de politica de dreapta de peste mări.”

Întrebarea este, dacă această situație va rămâne așa și în continuarea anilor 2020.” (a se vedea interviul din HVG cu titlul Viktor Orbán este unul dintre cei mai influenți lideri maghiari din istoria modernă a Europei)

Timothy Garton Ash arată că în ultimii 10 ani Europa se afla într-un regres democratic, dar chiar și așa, sunt șanse de reconstrucție a democrațiilor demolate în Europa Centrală și de Est.

Înlăturarea de la putere a lui Viktor Orbán în urma alegerilor parlamentare din 2022 ar fi un semnal puternic și un punct de pornire pentru procesul de reconstrucție a democrațiilor demolate în ultimii 10 ani în Europa Centrală și de Est.

Această este prima miză majoră a alegerilor parlamentare din Ungaria, cu mențiunea că reconstrucția democratică include și o reconsiderare a atitudinii statelor din Vest față de statele foste comuniste, tratarea acestora din urmă cu superioritate și, deseori, doar ca o piață de desfacere, fiind contraproductivă în procesul de recuperare a decalajelor economice și sociale, oferind un spațiu populismului și regimurilor iliberale.

Înlăturarea de la putere a lui Viktor Orbán ar dezmembra axa suveranistă iliberală dintre Budapesta și Varșovia și ar fi un semnal puternic pentru regimurile autoritare din Brazilia și Turcia, supuse și ele, la rândul lor, testului electoral în anul 2022.

Într-o democrație funcțională au loc și trebuie să fie dezbateri culturale și morale. Problema FIDESZ nu este faptul că pune în dezbatere și promovează valori tradiționale privind familia și căsătoria, ci faptul că a distrus statul de drept și democrația. Miza pentru cetățenii maghiari este „să salveze statutul de membru UE al Ungariei, prin restabilirea democrației liberale.” (Cas Mudde).

Restabilirea statului de drept și a democrației nu va fi un demers ușor în cazul în care coaliția partidelor de opoziție îl înlătură pe Viktor Orbán de la putere. Coaliția partidelor de opoziție va prelua o guvernare golită de putere. FIDESZ și-a betonat puterea în toate instituțiile-cheie, din toate domeniile, realizând numiri pe mandate de 9 ani.

Numirile în instituții se realizează prin majoritate calificată de două treimi de către Parlament, legea de organizare a acestor instituții fiind supusă tot unui vot majoritar de două treimi. O altă formă de externalizare a puterii s-a realizat prin înființarea fundațiilor de interes public cărora li s-au transferat bunuri și patrimoniu public, acestea fiind în situația să-și asigure funcționarea independent de guvern. În fruntea acestor fundații au fost numiți oamenii de încredere ai FIDESZ.

În aceste condiții, o coaliție de guvernare din șase partide are o misiune extrem de dificilă. Dar, pentru susținătorii democrației liberale un coșmar mai mare decât obținerea încă a unui mandat de premier către Viktor Orbán în anul 2022 ar fi eșecul la guvernare a actualei opoziții maghiare formată din cele șase partide.

Un astfel de scenariu este foarte posibil și ar genera o reîntoarcere glorioasă, în forță, a unui Viktor Orbán întărit, posibil chiar mai repede de anul 2024.

FIDESZ joacă la două capete: dacă pierde alegerile, noua putere va fi într-o situație imposibilă de a guverna din cauza sistemului iliberal creat de regimul Viktor Orbán, respectiv de povara economică ce va rezulta din mita electorală lansată de acesta, iar dacă câștigă, FIDESZ își va continua parcursul de până acum, cu mențiunea că nu va mai avea la dispoziție majoritatea calificată de două treimi.

În cazul în care câștigă alegerile, actuala coaliție de opoziție are toate șansele să devină la guvernare prizoniera labirintului de putere creat de FIDESZ.

O altă miză va fi pe marginea conceptului de suveranitate. Politologul Ivan Krasztev consideră că în anul 2022 liniile de acțiune în Europa vor fi pe întărirea suveranității, ceea ce va crea conflicte din cauza intereselor diferite.

„Ungaria și Polonia și-au arborat pe steagul de luptă suveranitatea statelor naționale în confruntarea lor cu UE, în timp ce Uniunea se va concentra pe strategia de autonomie a acesteia, atât în interiorul ei, cât și în politica externă”. Parisul și Bruxellesul vor încerca să definească autonomia UE față de SUA, Rusia și China. Concomitent, noile puteri susținătoare a libertății statelor naționale, vor utiliza dreptul la suveranitate când se vor strădui să se delimiteze de noua normalitate a Europei ( Politico.eu).

În acest context, rămânerea la putere a FIDESZ are o dimensiune politică importantă, întrucât „Viktor Orbán dorește să fie un liant (pod) între Est și Vest. Dar faptul că poate să facă acest lucru trădează mai cu seamă slăbiciunile UE și pe drept se pot supăra cei de la Bruxelles, pentru că au permis ca acest lucru să se întâmple. Dar să nu fim înțeleși greșit: acest lucru nu a făcut încă din Orbán un factor geopolitic. Singura valoare obținută de el din această poziție este că a i s-a permis să devină lobbyistul Chinei în Europa”. Și am adăuga noi, și al Rusiei. (Cas Mudde – vezi interviul pentru HVG.hu)

De altfel, politologul consideră că parteneriatul lui Viktor Orbán și al prietenilor săi cu Rusia și China are legătură mai degrabă cu corupția. Lui Viktor Orbán și prieteniilor săi le place să facă afaceri cu rușii și chinezii pentru că astfel fac rost mult mai ușor de bani, întrucât în relația cu Vestul din cauza regulilor de transparență nu sunt posibile astfel de practici.

Recenta decorare, în plină criză dintre Vest și Rusia, a ministrului externe ungar Péter Szijjártó, la Moscova, cu Ordinul Prieteniei din partea omologului său rus, Serghei Lavrov, pentru contribuția sa la dezvoltarea relaţiilor dintre Ungaria şi Federaţia Rusă a întreținut suspiciunile cu privire la politica Budapestei față de regimul lui Putin.

De altfel, Péter Szijjártó a anunțat la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut vizita oficială pe care Viktor Orbán o va efectua la Moscova pe data de 1 februarie 2022 (vezi aici interviu pentru TASS a lui Szijjártó Péter) , pentru o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin. Detaliile vizitei sunt în curs de finalizare, ele urmăresc consolidarea relațiilor maghiare-ruse, care pentru anul 2022 și-au propus:

• intrarea în faza de construcție a proiectului centralei nucleare Paks,
• unitatea națională de vaccinuri va fi pregătită pentru producția vaccinului Sputnik,
• continuarea cooperării tehnologice spațiale comune,
• dezvoltarea rolului regiunii Záhony în traficul feroviar Est-Vest, și
• demararea exportului de noi produse alimentare pe piața rusă (a se vedea aici).

Politica externă a guvernului FIDESZ a determinat prestigiosul cotidian Le Monde să titreze: ”Orbán a făcut din Budapesta centrul de diplomație anti UE” și am adăuga noi și anti SUA și NATO, arătând că “prim-ministrul maghiar în calitate de promotor al democrației iliberale în ultimii 10 ani, a venit cu o serie de inițiative de partea Rusiei și Chinei, mai mult, curând în favoarea Kazahstanului, împotriva și defavoarea Bruxelles-lui.”

Oficial, diplomatic, Ungaria afirmă că are o poziție de mijloc în conflictele dintre Rusia și sistemul de alianțe din Vest, dar la testare, Budapesta își pierde neutralitatea, și nu în favoarea Vestului. Ultimele poziții ale Ungariei în Bosnia, unde Viktor Orbán îl susține pe Milorad Dodik, liderul secesioniștilor sârbi, omul lui Vladimir Putin, punând în dificultate Serbia aflată în pragul integrării în UE.

Prin această politică externă, Ungaria își pierde din ce în ce mai sigur aliații pe care i-a ales în 1999 și 2004 când s-a integrat în NATO și UE.

• “Se pare că politica externă a Ungariei este din ce în ce mai străină în mediul occidental, mai mult, încearcă să reprezinte valori care intră în conflict cu cele occidentale, împingând statul către sisteme autocratice”, arată Sz. Bíró Zoltán, istoric și expert pe Rusia.

Prin posibila înlăturare a lui Viktor Orbán de la putere, Rusia și China pierd un cap de pod guvernamental în UE. De asemenea, se deschide calea pentru construcția unei strategii de politică externă a UE mai unitară și autonomă.

În relația cu SUA, Ungaria a mizat pe Donald Trump, atât în alegerile din 2016 în care acesta a câștigat singurul mandat de președinte de până acum, cât și la alegerile din 2020.

Venirea la putere a administrației Biden a fost un semn rău pentru regimul autocrat a lui Viktor Orbán, Washingtonul accentuând criticile față de guvernul FIDESZ de la Budapesta. SUA nu a invitat Ungaria la întâlnirea la nivel înalt a democrațiilor organizat cu participarea a 110 state, transmițând un semnal puternic că regimul Viktor Orbán a erodat grav principiile democratice și drepturile omului și este incapabil să lupte cu corupția endemică. Ungaria a fost singurul stat din UE a cărei participare a fost respinsă, atitudine numită de Szijjártó Péter ca fiind “lipsită de respect.”

De altfel, Viktor Orbán se așteaptă la o atitudine ostilă din partea administrației Biden, Szijjártó Péter ministrul de externe ungar declarând pentru Financial Times că guvernul de la Budapesta consideră că SUA va încerca să se amestece în alegerile parlamentare din anul 2022 și se va strădui să schimbe partidul populist de dreapta al premierului Viktor Orbán, întrucât Washingtonul este supărat pe colaborarea Budapestei cu fostul președinte Donald Trump.

Szijjártó Péter a declarat că se așteaptă să fie aplicată legea Magnitsky care permite aplicarea de sancțiuni asupra statelor în care există suspiciunea corupției și a încălcării drepturilor omului.

“Nu trăim pe lună. Suntem siguri că vor fi încercări din partea SUA. Asigur cetățenii maghiari că fiecare organ competent își face treaba, pentru a evita amestecul extern în alegeri” – a arătat Szijjártó Péter.

Orbán Viktor pierde un aliat major în UE, guvernul de la Berlin, condus de Angela Merkel. De altfel premierul ungar a semnalat printr-un articol de opinie în cotidianul german Bild, apărut în ziua alegerii noului cancelar Olaf Scholz că guvernul de la Budapesta se îndepărtează de noul guvern german. Noul guvern liberal de stânga se îndepărtează de Europa lui Helmut Kohl către o Europă aflată sub influență germană, cu un guvern centralizat la Bruxelles, pro imigrație și pro LGBTQ – arată Orbán Viktor.

Poziția de atac a premierului Ungariei se explică prin faptul că se așteaptă ca guvernul Olaf Scholz să exprime o poziție dură față de regimul iliberal a lui Orbán Viktor, spre deosebire de complicitatea Angelei Merkel.

Înlăturarea lui Viktor Orbán de la guvernare ar deschide calea ca Ungaria să revină de facto, prin politica sa externă, alături de sistemul de alianțe din Vest, SUA, UE și NATO, împărtășind și promovând aceste valori.

În relația cu România, pierderea puterii de către Viktor Orbán ar avea efecte asupra procesului de reunificare și construire a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic. Chiar dacă liderii opoziției maghiare au declarat că, în cazul câștigării alegerilor, nu se vor atinge de drepturile câștigate de către maghiarii din afara granițelor, ne putem aștepta la retrasarea sferelor de influență, mai ales prin finanțările asigurate de Budapesta maghiarilor din România.

După căderea blocului comunist, proiectul comun de succes al României și Ungariei via maghiarii din Transilvania a fost integrarea celor două state în NATO și UE, în structurile euroatlantice. Odată realizat acest deziderat, relația dintre cele două state a cunoscut un regres considerabil, acestea nu au reușit să-și creeze un proiect comun, respectiv ambele state au început să-și reunifice națiunea din afara propriilor granițe.

Primul pas a fost făcut de România prin adoptarea legii care acordă cetățenia simplificată pentru românii din afara granițelor. Pe acest model român și-a motivat acordarea cetățeniei pentru maghiarii din afara granițelor guvernul Viktor Orbán după preluarea puterii în 2010, adoptând și o Strategie Națională în privința reunificării națiunii maghiare în Bazinul Carpatic. Acest demers al guvernului Viktor Orbán a generat tensiuni în relația cu România.

Viktor Orbán a oferit o perspectivă („jövőkép” – imagine de viitor în maghiară”) – , un proiect maghiarilor din România: reunificarea națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, apartenența la națiunea maghiară a acestora.

Concomitent, după integrarea euroatlantică, Bucureștiul nu a mai reușit să formuleze niciun proiect de țară susținut la nivel național, ca atare nu a reușit să ofere un proiect comun minorității maghiare, mai mult, a limitat exercitarea drepturilor minorității maghiare dobândite în dialogul interetnic necesar în procesul de integrare al României în structurile euroatlantice.

Cu sau fără înlăturarea lui Viktor Orbán, ar fi necesar un proces de dialog între București – Budapesta via minoritatea maghiară din Transilvania pentru identificarea proiectelor comune care să ofere o bază solidă dialogului interetnic, întăririi încrederii reciproce, premise ale reconcilierii istorice reale.

Minoritatea maghiară a fost un factor de stabilitate și progres în România post comunistă. Strategia națională a lui Viktor Orbán a ridicat o serie de temeri în rândul analiștilor din Occident, cu privire la influența premierului Ungariei în funcție asupra maghiarilor din România.

În ce măsură minoritatea maghiară din România adoptă principiile iliberale ale lui Viktor Orbán și în ce măsură poate să fie un factor de instabilitate, o sursă de pericol la adresa stabilității regionale, având în vedere realitățile geopolitice?

Pentru a înlătura aceste temeri, se impune un dialog interetnic efectiv, în care statul român are obligația constituțională să-și asume răspunderea primară și efectivă privind minoritatea națională maghiară din România. În interpretare personală, aceste temeri nu sunt justificate, maghiarii din România, în calitatea lor de minoritari, sunt primii care au nevoia vitală de a avea un mediu de siguranță, ca atare vor continua să rămână un factor de stabilitate și securitate, așa cum au fost de la căderea regimului comunist.

Maghiarii din România vor avea un rol esențial în alegerile parlamentare din Ungaria, voturile acestora pot să fie decisive în stabilirea câștigătorului, mai ales că diferența se va face la foarte puține mandate, poate chiar la un mandat sau două, adică atâtea câte ar putea aduce voturile maghiarilor din Transilvania.

Regional, regimul iliberal al lui Viktor Orbán este „contagios”, având o rată însemnată de infectare a statelor din Europa Centrală și de Est.

Un exponent din ce în ce mai evident al iliberalismului în România este UDMR, care importă teme și soluții generate de Viktor Orbán, UDMR, un partid cu o conducere autocrată, similară FIDESZ, în care nu există nicio urmă de opoziție internă, nici măcar opinii diverse, ci dominarea totală a președintelui de partid.

Din această perspectivă, miza este stoparea contagierii statelor din Europa Centrală și de Est de virusul iliberalismului lui Viktor Orbán.

Cu sau fără pierderea puterii de către Viktor Orbán, UE are obligația să-și facă ordine în „afacerile interne” și să-și apere valorile și principiile democrației liberale. Situația actuală subminează grav prestigiul UE pe planul politicii sale externe, exprimând incapacitatea de a-și impune principiile în interiorul ei.  Rămâne de văzut dacă UE va aplica sancțiuni financiare, blocând accesul la fondurile europene statelor membre care se abat de la principiile statului de drept.

Dacă se va face acest pas, regimul lui Viktor Orbán va avea de suferit și poate fi constrâns să cadă. Totuși, instrumentul sancțiunii financiare nu este suficient, UE trebuie să analizeze cauzele care au condus la formarea regimurilor iliberale în statele membre, asumându-și propriile greșeli și vinovății, urmate de politici adecvate și eficiente.

Pierderea puterii de către Viktor Orbán nu poate fi capătul de drum al UE în gestionarea regimurilor iliberale. UE nu va face progrese până nu câștigă sufletul cetățenilor din statele membre din Centrul și Estul Europei, dacă nu le ascultă doleanțele acestor cetățeni și dacă nu reduce substanțial decalajele nivelului de dezvoltare și de trai ale acestor state în raport cu cele din Vest.

În caz contrar, Viktor Orbán și regimurile iliberale își vor arunca în continuare sămânța ideologică pe un teren fertil.