Totul despre anticipate

Președintele Klaus Iohannis a spus din nou despre organizarea de alegeri anticipate că ar fi ”o soluție bună și de dorit”, în timp ce premierul Ludovic Orban susține cu rezerve proiectul prezidențial. Care sunt însă argumentele pro anticipate și de ce în PNL există rețineri față de devansarea calendarului electoral? Ce ar putea rezolva organizarea alegerilor înainte de termen și de ce sunt ele atât de importante pentru șeful statului?

Argumente pro-anticipate

• Dacă nu vor fi organizate anticipate în următoarele trei, maxim patru luni, valul electoral favorabil președintelui Iohannis și PNL se stinge. Susținătorii anticipatelor consultați de G4Media.ro se tem că guvernul Orban va pierde puncte până la alegerile din toamnă, că PSD va avea astfel ocazia să revină, iar PNL pierde avantajul de acum pe fondul unor inerente uzuri și erori la guvernare.
• Organizarea de alegeri anticipate înainte de locale ar oferi PNL și Alianței USR/PLUS șansa de a forma împreună o majoritate absolută în viitorul Parlament. Doar în condițiile unei super-majorități pot fi realizate două mari reforme esențiale pentru România: reforma Constituțională și reforma administrativă.
• România funcționează cu două sisteme complet depășite, care desenează arhitectura statului român de azi: Constituția iliesciană de acum 30 de ani și administrația ceaușistă, cu mii de unități administrativ teritoriale ineficiente. Cu împărțirea județelor de azi, România subperformează în atragerea de fonduri UE.
• Klaus Iohannis iși dorește să rămână în cartea de istorie. După primul mandat nu poate spune decât că a învins candidatul PSD și că a scos acest partid nociv de la guvernare. Cartea de istorie nu va reține însă decât într-un rând acest mic detaliu. Un președinte relevant rămâne în memoria colectivă cu proiecte majore, nu prin absențe lungi, tăceri asurzitoare sau alegeri câștigate la scor mare. Dacă în timpul celui de-al doilea mandat reușește  schimbarea la față a României, prin modernizarea substanțială a statului, la numele lui Klaus Iohannis se va adăuga titulatura de ”reformator”, nu i se va spune doar ”cel tăcut” și ”absent”.
• Dacă anticipatele vor avea loc înainte de localele de anul viitor, Guvernul și PNL ar scăpa de șantajul primarilor și baronilor locali. Ei trag condiționat în campania pentru parlamentare de banii primiți de la centru. Or, prin organizarea de parlamentare înainte de locale, primarii vor fi obligați să se implice gratuit, deoarece de scorul partidului depind, ulterior, șansele lor la locale.
• Anticipatele organizate acum, când PSD a înregistrat cel mai slab scor la prezidențiale din istoria sa, ar reduce și mai mult influența acestui partid profund nociv pentru democrație, existând o șansă reală să fie coborât sub 20 de procente.
• Astfel de ocazii se ivesc rar în istoria unei țări. Traian Băsescu a avut și el în plan, la început de 2005, să forțeze anticipate, dar partenerul său politic de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, s-a răzgândit în ultimul moment fiind convins că fostul președinte nu-l va mai numi premier. Și Băsescu a avut în plan o mare reformă administrativă, dar în absența unei majorități puternice nu l-a putut pune în practică.

Argumente anti-anticipate

• Constituția în vigoare face anticipatele dificil, dacă nu aproape imposibil de declanșat. Trebuie să cadă două guverne consecutiv pentru ca președintele să dizolve parlamentul. Așadar, parlamentarii ar trebui să-și voteze scurtarea mandatului. Circa o sută dintre ei ar rămâne și fără pensie specială, fiind la primul mandat. Potrivit legii, dacă mandatul se încheie înainte de termen, își pierd privilegiile. Susținătorii anticipatelor afirmă că există soluții juridice pentru ca parlamentarii să nu rămână fără pensia specială, dar nu e clar dacă acestea vor funcționa.
• Premierul Ludovic Orban se află în situația lui Călin Popescu Tăriceanu acum 15 ani: ce garanții are că președintele îl va numi din nou premier după anticipate? Chiar dacă le primește, premierul riscă totuși să nu se mai întoarcă în fruntea unui eventual guvern PNL-USR-PLUS. Altele vor fi negocierile politice după anticipate.
• În interiorul Alianței, PLUS pare mai interesat de anticipate acum decât USR, care a pierdut șansa de a-și trimite candidatul în turul al doilea de la prezidențiale. Oficial, ambele partide vor anticipate, cerute încă de la europarlamentare, dar între timp peisajul politic s-a schimbat. După înfrângerea lui Dan Barna, cei de la USR s-ar putea să prefere acum alegerile la termen.
• În PNL există un curent împotriva anticipatelor, atât în rândul parlamentarilor care nu vor să-și încheie mandatul mai devreme cu șase luni sau să-și piardă pensia specială, dar și în rândul primarilor. Aceștia din urmă nu vor să-și piardă influența guvernului și cuvântul de spus în impunerea candidaților la viitorul parlament.
• Pentru ca alegerile anticipate să poată fi declanșate, trebuie să cadă guvernul. Această condiție poate fi îndeplinită în trei situații: demisia premierului, angajarea răspunderii pe un pachet de legi sau o moțiune de cenzură. În primele două situații, anticipatele depind de voința lui Ludovic Orban și de majoritatea parlamentară, în cea de-a doua situație sunt la mâna PSD. Prin urmare, butonul declanșării anticipatelor se află la Orban și la PSD, nu la Klaus Iohannis, cel care și le dorește cel mai mult.

În concluzie, chiar dacă președintele Klaus Iohannis vorbește tot mai apăsat despre nevoia de anticipate, nu le va putea face fără premierul Ludovic Orban, fără PNL și chiar o parte din PSD, adică de majoritatea parlamentară. Or, e nevoie de negocieri politice intense pentru ca acest Parlament să accepte de bună voie să plece acasă cu șase luni mai devreme. Organizarea alegerilor înainte de termen ar deschide calea unor reforme cruciale pentru viitorul României, dar, pe de altă parte, nimic nu garantează că un guvern de mare coaliție format de PNL-USR-PLUS va funcționa fără mari sincope, având în vedere diferențele mari dintre partide.