Totul despre ”legea sclaviei” și despre scandalul instanțelor paralele înființate de Orban pentru a controla procesele dintre stat și cetățeni. Cum au ajuns ungurii la săptămâna de lucru de șase zile sau la ziua de lucru de 10 ore

Parlamentul Ungariei a adoptat, în această săptămână, o serie de proiecte de legi controversate, care au creat tensiuni în societate și au generat critici dure. G4Media.ro vă prezintă detaliile legii sclaviei, care a provocat ample proteste de stradă la Budapesta, dar și legea privind înființarea unor noi instanțe administrative subordonate direct Guvernului Orban, populate cu soldați fideli partidului de guvernământ, FIDESZ. Cu acestea noi gesturi politice, Viktor Orban mai face un pas hotărât către autoritarism și în afara valorilor UE.

Cel mai contestat proiect de lege a fost cel referitor la modificarea Codului Muncii. Potrivit noului text de lege, numărul orelor suplimentare care pot fi lucrate într-un an, crește de la 250 la 400. Dispare condiția ca aceste ore suplimentare să fie incluse în contractul colectiv de muncă. Practic, prin eliminarea rolului sindicatelor, angajatorul poate solicita 400 de ore suplimentare pe an.

Angajatul devine foarte expus în noile condiții unor eventuale abuzuri din partea angajatorului. Chiar dacă la stabilirea orelor suplimentare pe an se încheie un nou contract de muncă, deci este necesar acordul angajatului, în practică angajatul dacă este pus să aleagă între majorarea orelor suplimentare pe an la 400 și concediere în caz de refuz, va alege în marea majoritate a cazurilor prima soluție.

Norma de bază este de 40 ore pe săptămână la care e pot adăuga încă 8 ore suplimentare. Modificarea va conduce la zile de lucru de 10 ore sau 6 zile pe săptămână. Legiuitorul a avut ca bază de calcul 50 de săptămâni de muncă pe an, 8 ore suplimentare pe săptămână, care la 8 ore de muncă pe zi, înseamnă 50 de zile de sâmbătă lucrate.

O altă modificare privește cele două zile libere de odihnă pe săptămână, care pot fi acordate în mod fracționat.

Cadrul privind programul de muncă ce se stabilește prin contractul colectiv de muncă s-a majorat de la 4 luni la 36 de luni. Cadrul de muncă de 3 ani poate fi stabilit doar dacă există justificări obiective, tehnice sau de organizare a muncii. Condițiile enumerate sunt subiective, deci angajatorul poate să impună facil perioada de 3 ani privind programul de muncă.

De ce este important cadrul privind programul de muncă? Pentru că angajatorul are dreptul să plătească orele suplimentare la finalul cadrului programului de muncă, adică după 3 ani. Angajatorul nu are obligația să plătească un spor pentru orele suplimentarea și poate să compenseze orele suplimentare cu zile libere.

Instanțele administrative sau “instanțele de casă ale FIDESZ”

Tot în această săptămână, Parlamentul Ungariei a adoptat legea privind înființarea instanțelor administrative, în temeiul căreia pe viitor “soldații de partid ai FIDESZ” vor decide în litigiile dintre stat și cetățeni. Guvernul transferă la “instanțele de casă – noile instanțe administrative autonome – toate litigiile legate de autoritățile statului, cele care au ca obiect: impozite și taxe, autorizații de construcție, litigii electorale, orice decizie a unei autorități de stat centrale sau locale, cereri de informații publice, licitații, procese de presă etc.

Pericolul măsurii constă în faptul că o mare parte a corpului judecătorilor va fi constituit pe de o parte din persoane care sosesc din administrația publică, respectiv din rândul judecătorilor care sunt în instanțele care au secții de contencios administrativ. La selecția judecătorilor se va avea în vedere în procent de 80% experiența în administrația publică și în procent de 20% experiența de judecător, în consecință cei mai mulți judecători vor rezulta din administrația publică, adică oameni ai FIDESZ.

La candidaturile pentru funcția de judecător la noua instanță se va lua în considerare experiența în administrația publică într-un procent de 80%.
Caracterul de “instanță de casă” este întărit de faptul că noul sistem de instanțe ce intră în funcțiune de la data de 1 ianuarie 2020, va fi administrat de ministrul de justiției, în prezent de Trócsányi László, care a semnat și legea. Ministrul justiției va decide în privința selecției candidaților pentru funcțiile de judecător, în privința bugetului noului sistem de instanță și în toate celelalte chestiuni de fond.

Sistemul instanței administrative are două jurisdicții, pe lângă tribunalele administrative se va înființa și Curtea Supremă administrativă, care, ca și Kúria în cazul instanțelor judecătorești (în Ungaria Curtea Supremă), va avea, pe lângă dreptul de instanță de cale de atac, și atribuția de a adopta decizii de unificare a jurisprudenței. Pentru funcția de președinte a noi Curți Supreme administrative va ales Patyi András, un apropiat al FIDESZ.