Educație și formare

  • 2012 – Curs postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale „Securitate şi bună guvernare” – Colegiul Naţional de Apărare;
  • 2006 – Colegiul de război, trupe de uscat, master în Studii Strategice, SUA;
  • 2005 – Cursul de limba engleză – terminologie NATO, York Sr. John University;
  • 2004 – Cursul de relaţii civil-militari din Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt, Florida, SUA;
  • 2003 – Doctor în ştiinţe militare cu lucrarea „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”, UNAP, Bucureşti;
  • 2001 – Cursul JOINT şi operaţii multinaţionale, Centrul PfP, Bucureşti;
  • 2000 – Cursul de limbă engleză, Academia Forţelor Terestre, Sibiu;
  • 2000 – Cursul PSO (operaţii în sprijinul păcii), Centrul PfP, Bucureşti;
  • 1997 – Cursul de instructori pentru menţinerea păcii, Centrul PfP Ankara, Turcia;
  • 1997 – Cursul de stat major tip brigadă, Centrul PfP, Bucureşti;
  • 1993-1995 – Cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea Arme Întrunite, Bucureşti;
    1990 – Cursul perfecţionare comandanţi companii cercetare, Făgăraş;
  • 1988 – Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu”, Sibiu;
  • 1985 – Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, Craiova.

Experiență profesională

  • 25 noiembrie 2021 – iunie 2023 – prim-ministru al Guvernului României;
  • 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021 – ministrul apărării naţionale;
  • 21 decembrie 2020 – prezent – senator al României;
  • 7 decembrie 2020 – 23 decembrie 2020 – prim-ministru interimar al Guvernului României şi ministru al apărării naţionale;
  • 4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020 – ministrul apărării naţionale;
  • 1 ianuarie 2015 – 28 octombrie 2019 – şef al Statului Major General;
  • octombrie 2014 – 1 ianuarie 2015 – locţiitor al şefului Statului Major General;
  • ianuarie 2014 – octombrie 2014 şef al Statului Major al Forţelor Terestre;
  • ianuarie 2011 – ianuarie 2014 – comandant Divizia 2 Infanterie „Getica”, Buzău;
  • februarie 2009 – ianuarie 2011 – comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, Focşani;
    martie 2007 – februarie 2009 – locţiitor al comandantului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, Focşani;
  • octombrie 2006 – martie 2007, împuternicit şef de stat major, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova;
    octombrie 2004 – octombrie 2006 – şef operaţii, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova;
  • ianuarie 2004 – iulie 2004 – comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak;
  • 2003 – conducător/director al exerciţiului OCE/EXDIR, în cadrul misiunii ISAF;
  • iunie 2002 – ianuarie 2003 – comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom, Afganistan;
  • 2001 – comandant al Batalionului 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR, participă la exerciţiul multinaţional „Dynamic Response”, Bosnia şi Herţegovina;
  • februarie 2001 – octombrie 2004 – comandant al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova;
  • 2000 – şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR;
  • 2000 – comandant al Componentei Terestre la Exerciţiul multinaţional „Blue Danube 2000”;
  • noiembrie 1998 – februarie 2001 – şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova;
    mai 1997 – noiembrie 1998 – ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată „Rovine”, Craiova;
  • mai 1996 – mai 1997 – ofiţer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola;
  • iulie 1995 – mai 1996 – ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată „Rovine”, Craiova;
  • septembrie 1992 – octombrie 1993 – ofiţer de stat major în Biroul operaţii, Batalionul 121 Cercetare, Craiova;
    martie 1989 – septembrie 1992 – comandant de pluton cercetare şi instrucţie la Batalionul 121 Cercetare, Craiova;
    august 1988 – martie 1989 – comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat „Rovine”, Craiova.
  • Distincţii şi decoraţii:
  • Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler;
  • Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofiţer;
  • Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler;
  • Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Ofiţer;
  • Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler;
  • Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor;
  • Ordinului Naţional de Merit al Republicii Franceze, în grad de Comandor;
  • Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii, în grad de ofiţer;
  • Emblema Onoarea Armatei României;
  • Emblema de Onoare a Statului Major General;
  • Emblema de Onoare a Forţelor Terestre;
  • Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene;
  • Emblema de Onoare a Forţelor Navale;
  • Emblema de Onoare a Informaţiilor Militare;
  • Emblema de Onoare a Comunicaţiilor şi Informaticii;
  • Emblema de Onoare a Logisticii;
  • Emblema de Onoare a Medicinei Militare;
  • Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15, 20 şi 25 de ani de activitate;
  • Emblema de merit „În Serviciul Armatei României” cls. a III-a;
  • Emblema de merit „În Slujba Păcii” cls. a III-a;
  • Emblema de merit „Ştiinţa Militară” cls. a I-a;
  • Titlul onorific de „Militar Veteran” pentru militari;
  • Medalia Naţiunilor Unite;
  • Medalia pentru Merit, SUA;
  • Medalia de Onoare a Forţelor pentru Operaţii Speciale ale Statelor Unite ale Americii.

Competențe lingvistice:

-limbi străine: 

-Engleză

Parcursul politic

Deși este relativ nou în politică, Nicolae Ciucă a urcat ocupat unele dintre cele mai importante funcții în statul român: ministru, premier și președinte al Senatului.

Din general al Armatei Române, Nicolae Ciucă a ajuns politician, în ciuda declarațiilor că nu va intra în politică. În 2020 a ajuns senator ales pe lista PNL.

A ocupat funcția de ministru al Apărării Naționale în cadrul guvernelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu.

La 7 decembrie 2020, în urma demisiei premierului Ludovic Orban, Ciucă a fost numit prim-ministru interimar de către președintele Iohannis, până la instalarea lui Cîțu.

În 21 octombrie 2021 Nicolae Ciucă a fost propus de președintele Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru al României.

El a eșuat în formarea majorității și, la 1 noiembrie, a renunțat la formarea guvernului.

A urmat o nouă nominalizare din partea lui Iohannis, pe 22 noiembrie 2021 și a fost în cele din urmă confirmat de Parlament la 25 noiembrie, după ce a primit 318 voturi în favoarea sa.

Între 25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023, el a îndeplinit funcția de prim-ministru al României.

A ajuns rapid și președinte al PNL, după demisia lui Florin Cîțu.

La 12 iunie 2023 i-a cedat funcția de premier lui Marcel Ciolacu (PSD), după o înțelegere unică în istoria recentă a României.

De altfel, apropierea de PSD reprezintă un element important al modului în care s-a mișcat PNL sub conducerea lui Ciucă.

În prezent, Ciucă este candidatul liberalilor la cea mai înaltă funcție în stat, cea de președinte al României.

Avere

Bunuri imobile

Bunurile imobiliare sunt deținute înpreună cu soția.

Terenuri: 

– Intravilan în localitatea Pielești județul Dolj – 2.829 de metri pătrați

– Intravilan în Dumbrăveni (Ilfov) – 598 de metri pătrați

Clădiri: 
– Casă de locuit în Dumbrăveni (Ilfov) de 232 de metri pătrați.

Autoturisme

– Toyota Corola – 2006

– Toyota RAV 4 – 2020

Active financiare:

Conturi și depozite bancare

Raiffeisen Bank – 163.200 de lei (fonduri de investiții inclusiv pensii private sau alte sisteme de acumulare).

Banca Transilvania – 169.600 de lei – cont curent sau echivalente

Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate:

  • nu are

Datorii:

Banca Transilvania – 100.000 de euro scadent în 2025

Venituri din salarii:

  • Secretariatul general al Guvernului – indemnizație prim-ministru ianuarie – iunie 2023 – 105.991 de lei.
  • Senatul României – indemnizație iunie decembrie – 94.300 de lei.
  • Ministerul Apărării Naționale – pensie de serviciu – 232.920 de lei.
  • Soție Cristina Maria Ciucă – pensie de serviciu – 69.000 de lei.

Declarație de interese

În cea mai recentă declarație de interese, Nicolae Ciucă și-a trecut funcția de președinte al PNL.

Controverse majore

Plagiat

Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, a scris jurnalista Emilia Șercan.

Nicolae Ciucă a negat acuzațiile, afirmând că acestea „nu pot fi dovedite științific”.

A solicitat analizarea tezei sale de către Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare, dar analiza nu a putut fi dusă la sfârșit din cauza faptului că Ciucă, în paralel, a obținut în instanță suspendarea analizei lucrării.

Doi generali italieni care au condus trupele NATO din orașul irakian strategic Nassiriya în 2004, unde Nicolae Ciucă a condus batalionul „Scorpionii roșii”, au declarat pentru Recorder că acest contingent românesc nu a fost implicat direct în luptele din în Nassiriya, ci a asigurat securitatea trupelor italiene în zona localității Suq al Shuyukh. Declarațiile vin pe fondul campaniei electorale, în care Nicolae Ciucă folosește cariera militară drept argument electoral.

PNL condus de Nicolae Ciucă a încercat să treacă o lege, cu ajutorul PSD, prin care președintele Klaus Iohannis să poată candida ca independent pe lista PNL, pentru un post e senator.

Nicolae Ciucă a scris o carte care a fost promovată intens pe panouri publicitare închiriate de PNL, timp de câteva luni, cu mult înainte de lansarea ei. O investigație a arătat sumele enorme plătite de partid pentru promovarea cărții.

Campanie

Programul politic

Nicolae Ciucă a scris pe Facebook despre „Programul „Reînnoirea industrială a României”, cu o valoare de 3 miliarde euro şi cu trei direcţii.

Pentru atragerea investiţiilor private în economie va fi alocat un miliard de euro.

Astfel, proiectele de cel puţin 150 milioane euro ar primi un grant de 30% din valoare.

Prin a doua direcţie ar fi alocate 450 milioane euro pentru sprijinirea industriei cu impact în reducerea diferenţelor dintre regiunile ţării.

A treia direcţie vizează decarbonizarea accelerată a industriei, printr-un sprijin de un miliard de euro.

Ciucă a vorbit despre acest proiect, însă documentul nu se regăsește pe siteul său de campanie.

Temele majore

Religie: 

Nicolae Ciucă este creștin ortodox și pare foarte apropiat de BOR.

Participă la multe activități religioase și a fost chiar recompensat de Biserică cu o serie de premii.

Spre exemplu, la Voroneț a primit Crucea Bucovinei, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei. Detalii AICI.

Face apel des la limbajul religios și își asociază imaginea cu cea a bsericii.

Pe contul său de Facebook postează des fotografii care îl reprezintă în timpul participării la evenimente religioase.

LGBT/familia tradițională:

.Nicolae Ciucă se opune legalizării căsătoriilor între persoanele de același sex, dar și parteneriatului civil între acestea.

„Eu, ca lider al PNL, doresc să menţionez că PNL susţine familia tradiţională. Decizia care se ia la nivelul altor partide este o expresie a inconsecvenţei legate de o decizie sau alta. Nu vreau să comentez (decizia USR, n.red.), nu este treaba PNL. Ceea ce este important pentru noi este ca valorile noastre naţionale să se menţină în setul de politici pe care Partidul Naţional Liberal le asumă”, a spus Ciucă.

https://www.g4media.ro/nicolae-ciuca-pnl-sustine-familia-traditionala.html

Climă: 

Nicolae Ciucă a spus că ”schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global”.

Detalii AICI.

În timpul mandatului de premier a înființat un comitet interministerial pentru evaluarea schimbărilor climatice în agricultură.

Impozitarea veniturilor (progresivă vs. cota unică):

A afirmat de mai multe ori că PNL va continua să susțină cota unică de impozitare, în opoziție față de PSD, care susține o impozitare progresivă.

Detalii AICI.

Rusia – Ucraina:

A fost clar pe acest subiect. A criticat în repetate rânduri, din poziția de premier, invazia Ucrainei. A afirmat despre Rusia că a comis ”crime împotriva umanității și crime de război”.

Detalii AICI.

Pro/anti – occidental (NATO, UE): 

Nicolae Ciucă este pro-american, europenist și pro-NATO.

Detalii AICI.

Reforma serviciilor secrete:

Nicolae Ciucă era premier în timpul scandalului legilor securității naționale, o serie de documente care sporeau mult puterile serviciilor secrete și ar fi dus foarte probabil la afectarea sistemului democratic din România.

G4Media a publicat în premieră și în exclusivitate toate cele zece proiecte de legi ale securității naționale.

”Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte, pachetul în deplinătatea sa se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze iar cred că nu mai târziu de o săptămână să putem să avem pachetul spre analiză și aprobare la nivelul guvernului astfel încât să fie înaintat Parlamentului” a spus atunci Ciucă.

Detalii AICI

Recent, în septembrie 2024, Ciucă s-a pronunțat pentru limitarea mandatelor șefilor de servicii secrete.

„Eu cred că așa cum sunt limitate mandatele și pentru președinte, și pentru alte funcții de relevanță în statul român, este important să fie limitate și pentru celelalte instituții. Este chiar foarte sănătos. Vreau să vă împărtășesc o experiență de la noi din sistemul militar. Pentru a accede în carieră, există un ghid care produce această alternanță între funcțiile de comandă și cele de execuție. Orice ofițer trebuie să stea minim doi ani pe o funcție de comandă, dar nu mai mult de patru ani, după care trebuie să meargă pe o funcție de execuție. Este absolut sănătos, pentru că se menține acea prospețime și contact cu tot ceea ce înseamnă activitatea de zi cu zi”, a precizat Nicolae Ciucă la Gandul.

Nicolae Ciucă

  • Data naşterii: 07.02.1967
  • Locul nașterii: Plenița, Dolj
  • Stare civilă: căsătorit, un copil
Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează