Totul despre vot la europarlamentare. Alegătorii pot să voteze la orice secţie din ţară sau străinătate / În afara țării nu se utilizează urna mobilă

Aproape 19 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi desemna reprezentanţii în Parlamentul European, fiind organizate 18.955 de secţii de votare în ţară şi 915 în străinătate – cele mai multe în Italia, Spania şi Marea Britanie, transmite Agerpres.

Românii trebuie să aleagă 33 de eurodeputaţi care să le reprezinte interesele la Bruxelles în următorii cinci ani, fiind intraţi în competiţia electorală 494 de candidaţi aflaţi pe listele partidelor sau înscrişi ca independenţi.

• Pot vota duminică la europarlamentare cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, şi care nu se află sub consiliere judiciară sau tutelă specială printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau care nu sunt condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea dreptului de a alege. Totodată, au drept de vot şi cetăţenii comunitari (din alt stat membru UE) care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanţii României în Parlamentul European.
• Potrivit MAE, cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să îşi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce dau o declaraţie potrivit căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale sunt înscrişi.
• Alegătorii votează la secţiile la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa. Însă, în cazul în care în ziua scrutinului alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, el poate vota la europarlamentare la orice secţie din ţară, fiind înscris în listele electorale suplimentare.
• Totodată, cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin – domiciliu, reşedinţă, turism -, pot vota la orice secţie organizată în afară numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene. Dacă alegătorul se regăseşte în tabel, acesta poate vota doar după ce semnează o declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene.
• Se poate vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.
• Votarea începe duminică la ora 7,00 şi se încheie la ora 22,00 – pentru secţiile din străinătate fiind vorba despre ora locală.
• Având în vedere că pe 9 iunie au loc atât alegeri europarlamentare, cât şi locale, alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutinuri.
• La finalul zilei, la ora 22,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot.
• Alegătorii care la ora 22,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se găsesc la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până la ora 23,59.â
• În ţară, alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea „VOTAT 09.06.2024”, pe buletine de vot separate, prezenţa la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin – europarlamentare şi locale.
• În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot la o secţie din ţară optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. Însă alegătorii care au optat şi şi-au exercitat dreptul de vot pentru un singur tur de scrutin şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea ”VOTAT 09.06.2024” vor mai putea să îşi exercite dreptul de vot pentru scrutinul la care nu au optat iniţial până la ora închiderii votării.
• Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii pot vota la secţia unde îşi îndeplinesc atribuţiile.
• La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator actul de identitate. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem. După scanarea actului de identitate, alegătorul se prezintă în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare, semnează în lista electorală permanentă sau suplimentară, după caz, şi primeşte buletinele de vot şi ştampila cu care intră în cabina de vot.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Invocarea neştiinţei de carte, a analfabetismului, a necunoaşterii legii sau a necunoaşterii limbii române nu constituie motiv temeinic care împiedică alegătorul să voteze singur, precizează BEC.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă ca acesta să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

Fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă şi constituie contravenţie.

Alegătorii netransportabili – care nu se pot deplasa din cauză de boală, invaliditate, internaţi într-o unitate sanitară, într-un cămin pentru persoane vârstnice sau alte aşezăminte sociale, persoanele reţinute, arestate preventiv, în arest la domiciliu şi aflate în închisoare, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale – vor putea depune o cerere pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

În secţiile de votare din ţară se utilizează o singură urnă specială, iar în secţiile de votare din străinătate nu se utilizează urna de vot specială.

La alegerile europarlamentare, alegătorul netransportabil care se află în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă îşi poate exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale la secţia de votare la care este arondat, după domiciliu sau reşedinţă, după caz, iar votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară. În cazul în care alegătorul netransportabil se află în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă îşi poate exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale la cea mai apropiată secţie de votare de locul unde se află.

Cererile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse prin mijloace electronice şi fizic, prin intermediul oricărei persoane. Acestea trebuie să fie datate şi semnate olograf de către alegătorul care solicită urna specială. Vor fi însoţite de copii ale oricărui act din care rezultă situaţia de fapt care califică alegătorul drept alegător netransportabil. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale eliberate de medicul de familie al alegătorului.

Cererile pot fi depuse la biroul electoral al secţiei de votare competent inclusiv în ziua votării, fiind recomandat ca depunerea cererilor în preziua votării să se realizeze în intervalul orar 18,00 – 19,00, iar în ziua votării mai devreme de ora 14,00, pentru ca biroul electoral al secţiei de votare să aibă timpul necesar pentru a asigura procesarea cererilor, deplasarea echipei care însoţeşte urna specială, votarea şi returnarea la secţia de votare a respectivei echipe anterior orei 22,00.

Douăsprezece formaţiuni politice şi alianţe electorale şi patru candidaţi independenţi vor participa la scrutinul europarlamentar.