Traficul de droguri a crescut rapid în România, traficanții dezvoltă noi metode de distribuire, în timp ce autoritățile se concentrează pe combaterea consumului de droguri / Cum arată prin comparație strategia antidrog a SUA – DOCUMENT

Traficul de droguri a crescut rapid în România, vârsta consumatorilor a scăzut dramatic până la 10-11 ani, iar traficanții dezvoltă noi metode de distribuire, arată informațiile transmise de autorități în ultimele luni. În tot acest timp, politicienii români culpabilizează elevii și adolescenții și propun măsuri punitive drastice pentru aceștia, în loc să își concentreze eforturile pe combaterea traficului de droguri și a eliminării rețelelor de traficanți.

În timp ce, spre exemplu, DIICOT nu are statistici despre cel mai consumat sau traficat drog în rândul tinerilor sau despre țările de proveniență pentru fiecare drog care intră în România, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că se gândește ca elevii care ar putea fi testați antidrog să nu mai aibă dreptul la obținerea permisului de conducere de la 18 ani, în cazul în care sunt depistați pozitiv. În paralel, strategia SUA de combatere a „epidemiei de droguri”, cum au numit-o americanii, prevede exact opusul: ajutor masiv pentru consumatori și zero toleranță pentru traficanți.

În luna februarie, Parlamentul a mărit pedepsele pentru traficanții de droguri de la 2-7 ani la 3-10 ani, iar pe agenda legislativului se mai află un proiect de lege care ar trimite la închisoare pentru pedepse mai mari și consumatorii de droguri. Spre exemplu, un adolescent prins cu o țigară de marijuana nu ar mai putea plăti amendă penală (actuala lege prevede între 3 luni și 2 ani de închisoare sau amendă penală), ci ar putea fi condamnat între 1 și 5 ani de închisoare.

Focusarea pe elevii care consumă droguri a pornit chiar de la ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care a anunțat la finalul lunii august, după tragedia din 2 Mai provocată de un tânăr de 19 ani drogat, că analizează posibilitatea testării antidrog a elevilor de către personal medical, în şcoli, dacă manifestă vizibil un comportament caracteristic consumului de droguri. Ulterior, în spațiul public a pornit o întreagă dezbatere despre cum, când, din ce fonduri ar urma să fie testați elevii și ce se întâmplă în cazul în care aceștia sunt depistați pozitiv.

În paralel cu propunerea de testare a elevilor, ministrul Predoiu a declarat într-o ședință cu conducerea Poliției că „bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută”.

Discuțiile au culminat luni, când președintele Klaus Iohannis a anunțat că pune consumul de droguri pe agenda viitoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), fără a preciza însă când va fi aceasta convocată. Iohannis a motivat că „efectele, amploarea, provocările consumului de droguri sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale”.

• Notă: CSAT este organismul care dă direcția instituțiilor de forță în combaterea unor fenomene care pun în pericol siguranța națională. Odată ce o temă e pusă pe agenda CSAT și există o hotărâre CSAT pentru combaterea acelui fenomen, toate instituțiile de forță sunt obligate să se pună în mișcare.

Traficul de droguri s-a triplat în dosarele DIICOT

DIICOT nu are statistici despre cel mai consumat sau cel mai traficat drog în rândul tinerilor și nici despre țările de proveniență ale stupefiantelor care intră în România, a transmis instituția într-un răspuns pentru G4Media.

Însă amploarea pe care a luat-o fenomenul drogurilor în România se observă inclusiv pornind de la rapoartele de activitate ale instituției din ultimii cinci ani, analizate de G4Media. Spre exemplu, în raportul din 2018, capitolul despre droguri era sintetizat în două pagini, pentru ca apoi detaliile despre complexitatea fenomenului, rute și droguri noi, elemente specifice anului respectiv să ocupe de trei ori mai mult spațiu în rapoarte.

Astfel, conform rapoartelor DIICOT, în ultimul deceniu, cauzele de soluționat privind traficul de droguri s-au triplat în România, de la aproximativ 6.500-7.000 de spețe în urmă cu 10 ani la peste 21.000 în 2022. Numărul rechizitoriilor s-a triplat de asemenea, în timp ce numărul persoanelor judecate a crescut de 2,5 ori, iar cel al persoanelor arestate a crescut de 1,5 ori.

Și asta în condițiile în care în structura centrală a DIICOT (fără structurile teritoriale) lucrează doar 16 procurori specializați în combaterea traficului de droguri, potrivit informațiilor G4Media. Schema este de 23 de procurori. De la începutul anului au fost înregistrate la structura centrala, unde lucrează cei 16 procurori, peste 4500 de dosare de consum, deținere în vederea consumului (majoritatea) și de trafic.

În ceea ce privește tendințele de consum, conform informațiilor furnizate de DIICOT din ultimii cinci ani, se observă o tendință de creștere a consumului și capturilor de canabis, care în 2022 a fost drogul „cel mai frecvent consumat” în rândul populației, fără a avea însă o imagine clară asupra consumului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, România se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri. Ca valoare de piață, procurorii susțin că drogurile traficate la nivelul UE reprezintă o sursă de venit pentru grupurile de criminalitate de 30 de miliarde de euro.

În privința vârstei consumatorilor, raportul DIICOT din 2022 arată că sunt consumate droguri încă din gimnaziu (11-14 ani), comparativ cu raportul din 2019 care dădea drept cea mai mică vârstă 16 ani și o medie de debut de 22,3 ani.

Românii în rețelele de traficanți

Specific anului 2022 este exportul de criminalitate în materia traficului de droguri, care presupune formarea unor rețele de traficanți constituite din cetățeni români și de altă naționalitate care acționează pe zona de vest a Europei. Aceste rețele asigură în principal transportul drogurilor și distribuția acestora către dealeri de nivel inferior sau către consumatori.

DIICOT mai notează că, în zona traficului transfrontalier de droguri, există parteneriate între rețelele infracționale formate din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale (formate, cu precădere, din cetățeni albanezi, sârbi, dar și din statele cunoscute ca furnizoare tradiționale de droguri – țările din America de Sud pentru cocaină sau din zona Afganistan, Turcia pentru heroină, ori Olanda, Belgia, Germania pentru ecstasy).

Aceste conexiuni transfrontaliere facilitează accesul la sursele de furnizare a drogurilor, iar, în contextul unei disponibilități record a cocainei și metamfetaminei în anul 2022 (așa cum se menționează în Raportul european privind drogurile 2022 realizat de EMCDDA), a fost înregistrată o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023, conform raportului DIICOT. Instituția susține, însă, că nu are statistici cu privire la principalele țări de proveniență pentru fiecare drog în parte.

Conform raportului instituției din anul 2020, se înregistra o creștere semnificativă a numărului cetățenilor români racolați pentru a deveni „cărăuși” de droguri, fiind preferați pentru apartenența României la spațiul comunitar, transportatorii fiind motivați financiar sau constrânși prin diferite metode.

Strategia SUA: Ajutor pentru consumatori, zero toleranță pentru traficanți

Într-o comunicare oficială din aprilie 2022, Casa Albă anunța că producătorii de droguri reușesc să fabrice tot mai multe droguri sintetice complet noi, iar traficanții continuă să își perfecționeze metodele și tehnicile de distribuire a acestora.

Drept urmare, arată documentul, strategia națională a SUA își concentrează atenția mai ales pe depistarea rețelelor financiare ale traficanților pentru a le opri acestora activitatea:

• „Impune agențiilor să consolideze și să utilizeze toate instrumentele disponibile și să caute altele noi pentru a descoperi rețelele financiare în vederea obstrucționării și întreruperii activităților financiare ilicite care finanțează grupările traficanților care produc și trafică droguri ilicite în Statele Unite”, se arată în document.

O a doua parte semnificativă a strategiei își centrează atenția pe tratarea dependenților de droguri, mai ales a celor aflați în pericol de supradoză, și sub nicio formă pe culpabilizarea lor sau pe măsuri punitive. Strategia a fost lansată în contextul în care în 2021-2022 supradozele de droguri au dus la moartea a 106.854 de americani:

• „Strategia se concentrează asupra a doi factori critici ai epidemiei (de supradoze, n.red.): dependența netratată și traficul de droguri. Aceasta instruiește agențiile federale să acorde prioritate acțiunilor care vor salva vieți, vor oferi oamenilor îngrijirea de care au nevoie, vor urmări profiturile traficanților de droguri și vor utiliza mai bine datele pentru a coordona toate aceste eforturi”, se mai arată în document.

Astfel, strategia se concentrează pe „întâlnirea cu oamenii acolo unde se află și pe construirea încrederii și a angajamentului cu aceștia pentru a le oferi îngrijire și servicii”. Pe de altă parte, strategia direcționează agențiile federale să integreze reducerea riscurilor în sistemul de îngrijire din SUA pentru a salva vieți și a crește accesul la tratament.

Strategia se mai concentrează și pe accesul la tratament mai ales a celor care prezintă cel mai mare risc de supradoză, ceea ce include persoanele fără adăpost, cele care se află în închisori sau care încearcă să se reintegreze în societate:

• „Strategia direcționează agențiile federale să ia măsuri care să vină în întâmpinarea persoanelor care au nevoie de tratament acolo unde se află, să îmbunătățească calitatea tratamentului pentru a include o reformă a plăților, să îi sprijine pe cei care prezintă un risc de supradoză și să consolideze forța de muncă și infrastructura de tratament a națiunii.”

Nu în ultimul rând, strategia SUA solicită agențiilor federale să extindă eforturile de prevenire a consumului de substanțe în rândul copiilor de vârstă școlară și al tinerilor adulți și să sprijine coalițiile conduse de comunități care implementează strategii de prevenire în întreaga țară:

• „Strategia direcționează agențiile federale să extindă înțelegerea științifică a procesului de recuperare prin stabilirea unei agende federale de cercetare în domeniul recuperării, să adopte abordări flexibile și receptive care să ajute persoanele să găsească și să urmeze o cale de recuperare sau de remisiune care să funcționeze pentru ele și să elimine barierele și să crească oportunitățile economice pentru persoanele aflate în recuperare. Iar strategia include acțiuni specifice pentru (…) a redirecționa persoanele non-violente din sistemul de justiție penală și din sistemul de justiție juvenilă către tratament, atunci când este cazul; și a elimina barierele și a extinde serviciile de sprijin pentru a ajuta la reintegrarea persoanelor în societate după încarcerare”, mai arată documentul.